11 frutti è comunii, crescenu in modu bellu diffirenti

Nuts per una persona sò assai utile, ma pochi pezzi chì anu una idea di cumu crescenu è quì chì parevanu di prima si vultonu à a nostra taula.

Pensu chì nucelli sò nantu à l'arbureti? Ùn importa ciò chì hè!

1. Cacahuichi.

U cacahuè sò assai populari in parechji paesi, ma a maiò parte di tutti in i Stati Uniti, ci hè un cultu dedicatu dedicatu à a nut, specie di manufa di mantese, senza chì nè Americanu ùn vede u so servitore. Questa nute cresce in terra cum'è una patata, cusì solu e razziali, micca stuzzichi, sò adattati per l'alimentariu.

2. Nuvole brasilianu.

L'uce de Brasil hè assai interessante: in una grande frutte Ci hè una gran quantitata di frutti. I tarritorii sò stati purtati in u fruttu è manghjanu frutte, è parechji sò stanu sipilluti in u locu in riserva, è cusì parechji di quelli creceranu. L'arbre di u caseddu di u Brazil pò viaghjà per 500-1000 anni è pò alcuni enormi grandi.

3. Walnut.

Tutti i nuvole prediletti. Hè solu un magazzinu di vitamini è elementi traccia. Hè manghjatu per separatamente o in bè o insalati. A nut grows in a forma di un arbre cù rotonda foglie. Hà un sistema radicali assai putente, per esse tistimoniu micca chì l'arbureti vicinu à e case ùn sò micca capaci di smincillendu a fundazione.

4. Chestnut.

A castagna hè bella assai fiore è hà una forma interessante di fogli, perchè in i paesi post-sovieti hè spessu appiicata nantu à i carrughji per a bellezza. No tutti i castagni sò usati per l'alimentazione, in a nostra regione, i castagni comune sò raramenti induve puderanu meet. Prima, sta nutitu sustituì a patata di a ghjente. È oghje hè un pezzu è hè più apprezzatu, in particulari à a par cù truffle, frutti speciali maiò.

5. Pezzu nut.

U nucliu di cedradu in Russia hè adattatu solu per l'alimentu solu da u pinu di pineti siberiano, chì pò creci à trè mila anni. E varietle restante di u pinu ùn danu micca nutizie nuts da l'umani. A cicculata nut is very high in calori, riccu à grassu è carbuidrati, anchi si sò dimensione petite. Sugherore da u so gustu, se i zucchi sunnu frizzati finamente finu à a distribuzione di l'oliu da elli.

6. Cashew.

L'anelli d'anziani sò u Brasilianu. Sò interessanti per a so forma inudite è u gustu, spiciarmenti piace à manghjà pocu à salitu è ​​frittu. U fruttu di anacardiu hè cum'è manzanas, assai suculchi è diliziosu, è a nut è furmata fora di sti frutti. U fruttu ùn ponu micca truvatu, perchè elabureghja u ghjornu dopu a rimessa da a ramu. Ma casanu sò assai piace à i nostri paisani.

7. Coconut.

Cù coconu ogni persona sapi tuttu, ma ùn tutti ùn sanu micca chì questu hè una nut nutana. A parti più nestra di u coconu ùn hè micca adattatu à l'alimentariu, ma a nut si, o più bien, u so latti è i cuntenuti bianchi internamente, hè assai in usu di a dumanda culinaria. Un pappu di coconutus cresce in i paesi custieri in i costi oceani.

8. Amanduli.

I frutti di l'amanduli sò dolci è amari. Per scopi culinari, medichi è cosichi anu usu solu amanduli dolci. Ùn cusì cusì hè una nutella esotica, cum'è parechji pensanu. L'arburetti d'amanduli creci in Crimea è in i territori meridiali di u spaziu post-suvièticu, ancu in l'Asia è u Caucasu. Questa nut hè un gustu assai interessante è piccante bellu cunnisciutu à parechji, hè bellu di manghjà in forma prima è in platti culineti. Per via di u gustu piccu, i amanduli sò ancu aghjuntu à i ricetti per a preparazione di certi bevande alcoolichi.

9. Pecans.

Pecan hè un parintinu cercanu di u walnut, perchè anu parevanu gustativi, ma pecane sò più di più gustu è di più gustosu. Ci hè assai calda in calori: in 100 grammi di nut conteni 850 calori. U peccà pò ghjughà à un diametru di 40 metri è pò esse fruttu per 300 anni. A terra natale di questa nut è l'America di u Nordu.

10. Pistachio.

A patria di pistachju hè l'Iranu è l'Iraq, induve elle nuvate. Pistachio hè teddu è hè una corona currettamente, à disprezzu di altri rapprisintanti, è hà ancu circa 20 varietà. Puderanu cù u caldu è u friddu à 25 gradu.

11. Avellana.

L'avianu hè una variità cultivata di avellana. Si cresce in a forma di un arbulu è di diamitru, ponu alcuni 3 metri. I frutti è e foglie di stu tipu di arbusti sò più grande ch'è i so contraparts boschi salvatichi.