U Grand Canyon in l'USA

In Arizona, USA hè unu di i fenomeni naturali più maravigghiati nantu à u globu - u Grand Canyon. Questa hè una gran crack in a superficia di a terra, cavallata da u Colorado River per millioni d'anni. U canyon era furmatu da u vastu prucessu di l'erosione di u sidu, è hè u so esempiu cchiù striaticu. A so prufundità righjunghje à 1800 m, è a larghezza in certi lochi righjunheghja finu à 30 km: grazia à questu u Grand Canyon hè cunzidiratu u maiori canyon in America è in u mondu cum'è un mondu. Nant'à i mura di u canyon pudete studià a geologia è l'archeulogichi, perchè abbandunonu tracce di quattru tempi geològii, anziani u nostru pianeta.

L'acque di u fiumu torrai chì flussi à u fondu di u canyon anu un culore di marroni roppu à causa di a sita, argilla e rocci chì si lavava. U gorge hè di pienu di raciuni di custieri. I so scorpi sò assai inusual: l'espansioni, l'erosione è altri fenomeni naturali anu purtatu à u fattu chì un canyon di i cinghiale mi pari com'è torre, altri - in pagodas chinesi, àutri - nantu à i muri di fortezza, etc. È tuttu questu hè u travagliu di a natura exclusiva, senza a più altera interferenza di a manu umana!

Ma a natura più meravigliosa di u Grand Canyon: hè una varietà di spazii naturali cù e diverse situazioni climatichi. Questa hè a chjamata zonazione altitudine, quandu a temperatura di l'aria, a so umidità è a tarra di u latru varienu assai in alture diverse. I rapprisentanti di a flora lucali sò ancu assai diverse. Se u fondu di u Gorge hè un paisaghju di u disertu classicu di u Suducciu di l'Amérique du Nord (diversi tipi di cacti , yucca, agave), à ​​u pianu di u piaghjaru è l'arburu di juniper, spruce è prugne, chjaru di friddizza criscenu.

Storia è attraversu di u Grand Canyon

Questa aria era cunnisciuta da i Indi Americani parechji seculi fà. Questu hè evidenti da i pittura antica scogliera.

L'apertura di u gargu per i Europeani di l'Spagna: prima in 1540, un gruppu di suldati spagnoli, viaghju in cerca di l'oru, pruvò à scinniri à u fondu di u canyon, ma per ùn valenu. È digià in 1776 ci era dui sacrificadori chì avianu circà un modu à California. U primu rolu di ricerca nantu à l'Altipita Colorado, induve hè u Grand Canyon hè localizatu, era l'espurtazione scientifica di John Powell in u 1869.

Oghje, u Grand Canyon hè parti di u Parcu Naziunale di u stessu nome, chì si trova in u Statu di l'Arizona. Frà l'attrazioni lucale attentifenu per a so bellezza è a magnificenza Bukans-Stone, Fern Glen Canyon, Shiva Temple e altri. A maiò parte di queste sò situati à u latitudini sudu di u canyon, chì hè assai più freti trà u nordu. Dopu l'attrazioni faciuluti per l'omu pò esse notuta solu una - un pianu memoriale cù a scrizzione à e tribù indiana, chjamà stu locu u so casa (Zuni, Navajo è Apache).

Cumu à u Grand Canyon in l'USA?

Hè a più faciule per arrivà à u canyon di Las Vegas , chì pò esse fattu di parechji maneri: per allughjà un caru o cumanda una gira per bus, avione o ancu un helicopter. L'ingressu à u Grand Canyon custa da 20 dòbaru, opera ancu 7 ghjorni, durante u tempu Pudete divertevi u bellu paisaghju lucali è un divertimentu animatu.

Amori d'estremi vènenu à u Grand Canyon per salvà u fiumu Colorado in pezzi inflatable. Ogni spirantatu lucali sò scentate à u canyon in mules è una sventura di l'helicopteru nantu à u gargudu. I visitori più prudenu sò invettati inspeccionà u canyon da una di e plataformi di observazione: u più popular hè Skywalk, a fondu di u quale hè vetru completamente. In seguitu, in i 40-50 di u seculu passatu, i vitturi visuali di u passageru di passaghju per u passageru di u Grand Canyon eranu populari, ma doppu a traggica chjassi di dui avviani in u 1956, anu pruibuti.