Spinach - crescente

Spinach, u crescente di quale hè diventatu oghje più frequente, hè statu purtatu à l'Spagna da l'Asia Minor, è da rapidamente si sparsi in Europa. Sta landicone diececious diocen di a famiglia mare hè un pruduttu di pruduttu viticulturali. L'Spinach hè aghjuntu à una varietà d' insalati , cunsumati com a patata macinata, cum'è un platu in bocca à i pezzi di carni o pesce, in forma di sopa , è secchi com una spice aromatizzata. Vitamini di tutti i gruppi cunnisciutu in questa pianta sò più grande ca in altri leghji. Carotene in questu hè listessu chì in i zappane, è a proteina hè 34%. L'Spinach hè preziosa per quelli chì aniru l'anèmia, cum'è in centu gramma di ferru di ferita circa 20 milligrami di ferru. Ma ùn sò micca àciti in questu, chì hè ideali per i persone cun prublemi gastrointestinali.

I varietori cumuni di l'espinacas sò "Victoria", "Giant", "Virofly". U primu hè carattarizatu da a fine maturazione. Ùn pò esse puliti micca nanzu di 35 ghjorni da a pianta di spinach. L'espinacasi hannu una rosette adjoining to the ground è u corrugated thick round leaves. A diversità di a varietà "Victoria", "Giant" - prima di maturazione. I pianti sò oghje alevati ovale, è a rosassa hè più piacevule. In rapprisentanti di a varietà "Virofly" a rosette hè alzata è si componi di foglie ovulate ovulate.

Crescente di spinach

Sta pianofria appartente à i culturi di a catena frize, perchè facilmente sopra 4-5 i sciure. A tecnulugia di l'espinacasi di crescenu, custituita da a simplicità iniziale, vi permette di furnisce a tavola cun primu veru in l'aprili. A strada, l'espinaci nutiziunali è più delicate hè acquistatu da a primi tempura di primavera. L'Espinacas cresce megliu à una temperatura di 15 à 20 gradi Celsius. E se a temperatura righjistranze quandu u minimu di l'umidità diminui, poi li foglie di a pianta crescenu i più chjucu, chì guida à spargeru prematuru.

Avà infurmatu nantu à a manera di cultivà l'espinacasi in u to ortu per diversificà a tavola. L'espinaca hè sopra solu cù cineti di cinque or quattru punti à spazio 20 centimetri. Intra chisti cume ci hè necessariu di lascià pezzi di 1,5 metri. In u metru quadru di u lettu avete bisognu di 6 grammi di semen. Prima di l'espinacasi di crescenu, u giardinu hè appruvatu (fertilizante di humus, nitrogen-phosphorus).

U prucessu di spinach di crescenu è cura di i culturi ùn hè micca una cosa facilissima. Senza fatta è devastate serà abbastanza. Sè vo vulete acquistà e piante da frutto, foglie e manciosa, ùn saria senza regola abundante. Ùn hè bisognu à pudè e ghjunghje ghjucate ghjente. I pianti da i piazzii assai densi anu da esse sbulitatu prima, quandu i primi trè o quattru folla fighjini. In u periudu fugliale, tutti i vegetali masci, l'arbureti sviluppati è malati sò deve pulita. E à a pulitica bundanza pudete prucederà da 6-7 fugliali sfruttati. Quandu i primi flussi figurianu, a pianta ùn solu perchè più valuru nutrizionale. Dà un leitoneur, pudete acquistà circa un quelucche di kilomitri di spinach.

Sì li cundizzioni foru prufessiunale favurèvule, in 80 ghjorni, i pomi per a sere figlie riunioni. Quandu a fructification hè stata sappiuta, i pomi pò esse racolti. Ghjunti in ghjiornu per un bellu pezzu - finu à quattru anni.

Malati è pesti

L'espinaca hè spessu infettatu da u fermentazione di u radicule è u moho. Nta l'altitudine altri ùn averebbe spazii gialli, è nantu à i più bassi - grisgiate cun un focu viulente. Di e parolle, a maiò parte di tutta spinach annoying miner fly, chì stende sottu a foglie di uova. I larvuti si manghianu i foglie. Per riduce u risicu di l'infizzione, l'espinacasi di spinach di i letti, induve a pappaccia cresce, attraversu moschea mosca.