A perdita di a cuscenza hè una cundizione in quale una persona hè immobilizzata è micca risposta per stimuli esterni. Duranti stu pirìudu, ci sò viulazione in u sistema nervu cintrali. Pigliate a causa di a perdita di a cuscenza, sintomi di a cundizione è e misure per aiutà cun debbure.
Cause di perdita di a cuscenza
Tutte e causazione di a perdita di a cuscenza sò assuciati cù danni à i crescenti di u ceutru in varii gradati. Per attivà una cundizione inconsciente pò esse:
- trastornari circulatori resultanti di certe malatie (arteriosclerose, tromboste, etc.) è e cundizione (scunche ischemic o hemorrhagic);
- ossigenu a mannata di perdiglianza per i tragichi fisichi o sagnanti di causa di malatia;
- a deficienza d'oxigene in patologii cardiovascular è pulmonary;
- Anemia cun una diminuzione significativa di l'hemoglobina;
- viulenza di nutrimentu di u ghjornu in diabetes mellitus è espansione generale;
- sindromu epilépticu;
- trauma craniocerebral;
- shock anaphylactic , risultatu da una reazione allergique;
- scossa tossica in i malatii infizziosi severi;
- traumatic shock due to severe pain, freezing, heat stroke;
- poisoning with carbon monoxide due to improper operation of furnaces, gas appliances, car engines;
- U syncope ortostatico hè causatu da un mudellu impruvisu in a pusizione di u corpu à a pressione bassa.
A volte chì a causa di a perdita sia in a cuscenza hè una risurta di più à situazione psicologica, cum'è u sustegnu, l'eccitamentu, etc.
Sintomi di perdita di cuscenza
I manifestazioni clinichi di perdita di a cuscenza depende di a causa chì hà causatu una cundizione.
A perdita di cuscenza per sensu curtitariu (syncope) hè stata per una tempura tempurale di u flussu di sangue in u cori. In questu casu, a perdita di a cuscenza succedi per quattru seconde. Preceditu di muriri:
- un sintimu di nausea;
- "E voi" in l'occhi;
- annunzià in l'arechje;
- sudatu;
- debule in generale.
Dopu chì vene una perdita di a cuscenza, carattarizata da:
- aumentu o ralentisce u coriu heart;
- pruspirzione;
- pallore di a pelle;
- debuli di u tonu heart;
- a dilatazione di i pupulati è a diminuite in a so reaczioni à a luce.
Cù un debbiti profughtu, hè pussibule cuncreglie invistenzi è urinati involontari.
L'attacheti epilépticu veni accumpagnatu da un sputtu involontari di u corpu, u salivamentu intensu, certi volte.
A perdita di cresce a conscienza pò piglià ori, ghjorni, è implica cunsacenzi serii è, invece, irreversibile per u corpu. In a medicina, una persenza persistenti di a cuscenza hè chjamata "coma".
Primi aiutu per inconsciente
Qualunque sia a ragione di a perdita di a cuscenza, hè necessariu di chjamà u duttore chì stabiliscerà a manera ch'ella hè a periculu perchè una persona hè per l'statu inconsciente.
A ora, l'ambulanza ùn hè micca ghjuntu:
- U paci ùn deve esse stallatu nantu à u so nomu, mentri liggeru tossu a so volta.
Hè mpurtanti per vigilà u pulsu è di respira. In casu di stopping respirazione, cambia a pacienza in a so volta, cumincia à fà a respirazione artificiosa . - Sì una persona vene à ellu stessu, ùn pò micca risate rapidamente è facenu movimenti brutta.
- Hè necessariu per assicurà u flussu di l'aria (a finestra aperta, finestra, porta)
- In casu di prucessione epilèptica, a testa di u paci duverebbe sia tenuta, diventendu volta ligeramente a crepuscenza, cusì a saliva dribblighjava à u cantu di a bocca, impediscendu dinò l'ingressu à l'intarru respirourariu. Dopu a fini di i cìliechi, u paci ùn devi esse situatu nantu à ellu.
Sì casu daveru, un esvedimentu tutale si deve esse realizatu per identificà una malatìa chì provoca disturbios evidenze in u funziunamentu di u corpu.