Dea Minerva

A dea romana di a saviezza Minerva currispondi à u guerreur grecu Athena Pallada. I Rumani attribuìanu a so dea di a saviezza à a triad di i dii supremi, Minerva, Jupiter è Juno, à quale ellu era custruitu u tempiu, custruitu nantu à u Capitolu.

U cultu Rumanu di a dea di a saviezza di Mineva

U cultu di Minerva hè stata generalizata in tutta l'Italia, ma hè stata premiata più com'è patrona di a scienza, l'artisgiani è l' articuli . È solu in Roma era più stimatu com'è guirreru.

Quinquatrias - festivals dedicati à Minerva, eranu celebrati u 19-23. U primu ghjornu di i vacanze, i studienti è i scoli anu dettu rigalu a so parenti è paganu per a so messa. In u stessu ghjornu, tutti i cummattiri ceduti, è i rigali sò stati offerati-meli, mantra è pasticcerie. In altri ghjorni in onore di Minerva, prucèzii gladiatoriali, i prucissiò eranu arranciati, è in l'ultimu ghjornu - u sacrificiu è a cunsacratge di e città attu in diverse ceremonii. Quinquannari junior anu celebratu u 13-15 ghjugnu. In più, era una festa di flutisti, chì cunzidirava Minerva a so patrona.

Minerva in a mitulugia romana

Sicondu i miti, a dea Minerva appareru da a testa di Jupiter. Un ghjornu a deïtatina suprema rumana hà avutu un dolore di guai. Nimu, nunda ancu u curativu assicuratu Aesculapius, hà capaci di praticà u so soffrenu. Allora Jupiter, turminatu da u dulore, dumandò u figliolu di Vulcano per taglià a testa cù un mandolatu. Quandu a tribunale era split, u cantu di l'antichi ghjusti di Minerva hà sbulitatu da ellu, in armatura, cù un scudu è una spea forti.

Emeritu da u capu di u so babbu, Minerva hà divinuta a dea di a saviezza è una ghjustizia di a liberazione. Inoltre, Minerva hà patronatu u sviluppu di a scienza è a schezia di a donna, u patronatimu di artisti, poeti, musicisti, attori è maestri.

L'artisti è sculturi spettavanu Minerva com'è una bella bellezza in armatura militare è cù arme in i so mani. Piuttostu spessu, vicinu à a dea sò una cobra o un owl - simboli di a saviezza, l'amori per a rifarenza. Un altru simbulu ricunnisciutu di Minerva hè un alivu, a creazione di quale i Rumani attribuì à a dea.

U rolu di Minerva in a mitulugia romana hè assai grande. A so dea era u cunsigliu di Jupiter, è quandu a guerra principia, Minerva hà pigliatu u so scudo Egis cù a capu di Medusa Gorgona è si truvò per difenda i quelli chì anu inevitatu, difendu a causa ghjusta. Minerva ùn avia paura di battaglie, ma ùn avèndulu micca diventatu sangue, a furtuna di u diu di a guerra, Marte.

Sicondu e li descrizzioni in u mitu, Minerva era assai fimminenti è attrattivi, ma ùn hà micca elogiatu i so fanali - a dea di a saviezza hè assai orgogliu di a so virginità. Chastite è e immortalità di Minerva spiegati da u fattu chì a saviezza verita pò esse micca seducita è nè distrutta.

Dea greca Athena

In a mitulugia greca, a dea Minerva currisponde à Athena. Era ancu nascita fora da u capu di u dipoi di primu, Zeus, è era a dea di a saviezza. U fattu chì a dea greca hè più vechja chì u so romanzu rumanu, dicenu assai liggi, per esempiu - versu a cità di Atena.

Quandu una cità magnifica era custruita in a pruvincia di Attica, i dii supremi cuminciaru à argumintaci in onore di quale si chjamava. In fine, tutti i dii, salvu Poseidone è Ateni anu abandunatu i so dritti, ma i dui disputanti ùn puderanu micca una decisione. Allora Zeus hà annunziatu chì a cità hè stata chjamata in onore di quellu chì u puderà purtalla u rigalu utili. Puseidonu cun un beatu tridentusu creò un cavallu bellu è forte, degnu di serve u rè. Athena criò un alivu è spiegà à e persone chì ponu utilizà micca solu i frutti di sta pianta, ma ancu e so foglie è a legne. È, in più, l'attitudini d'alivi hè un simbulu di pace è di prosperità, chì, in sensu, hè assai impurtante per i residenti di a cità giovane. È a cità era chjamata dopu à a deessa sàvia, chì era a patrona di Atena.