U pachmistismu hè una parola famigliali è a ghjente spessu a sèntelu in termi, cum'è: pragmatismu, una persona pragmaticu. In a rappurtazioni statisticu media medievali, u termu hè assuciatu cù qualcosa integral, siveru, efficaciu è raziunale.
Pragmatism - chì hè?
Dapoi u tempu anticu, a ghjente hà cercatu per daricci un nome è una spiegazione cun un propiu praticatu - per trasferisce a cunniscenza à a nova generazione. In a traduzzione da u grecu. Pragmatismu hè - "accusative", "affari", "tipu". In u so significatu principali - un corpus filosoficu, basatu in attività pratica, per quellu chì a verità dichjarata hè cunfirmata o refutazione. Patre fundatori di pragmatismu comu un mètudu - un filosufu americanu di u XIX seculu. Charles Pierce.
Quale hè un pragmatista?
Un pragmatista hè una persona chì hè in parte favore di a direzzione filosofica - pragmatismu. In u sensu di u sensu mudernu, una persona pragmaticu hè una persona forte, per quale:
- a prevalenza di l' idee lògicu è analiticu ;
- strategicu;
- denia l'idealisimu;
- tuttu hè pruvatu à a pratica ("persone di l'azzioni");
- ellu sapi u prugettu di u so tempu correctament;
- l'aiutu deve avè un risultu concerti in a forma di un benefiziu;
- alcuni tuttu;
- gestione a so vita quantu pussibule;
U prammatisimu hè bonu o mali?
Se considerate qualcosa qualità di personalità - in ogni misura impurtante. Un trait de piriformità pusitiva in un superàmbulu hipertròficu si mette in una linea cun un signu minuscule, è u pragmatismu ùn hè micca escepzione. A persona chì hè stata fatta per ottene i so scopi pò "go head over tacchi" senza piglià à cuntà i sentimenti di l'altri, diventendu sempri più ripetu cù ogni tempu. In a sucetà, quessi persone sò più prubabile di pruducerà l'invidie - e persone vanu un successu riescita di l'attività, ma ùn presumanu micca chì sforzi fôru esse passati nantu à u prammatista è pensanu chì hè solu un "lucente" cù cunnessione.
Pragmatismu in filusufìa
L'usu di l'idee di pragmatismu, chì hà fattu a forma comu un mètudu nnipinnenti solu in u XIX sèculu, pò esse tracciata trà i filòsufi antichi com'è Socrates è Aristòtili. U prammatisimu in a filusufìa hè una vista chì hè stata rimpiazione o in cuntrastu cù a tendenza idealista, "divurziau da a realità", cusì crede u C. Pierce. U postulamentu basu, chì fù cunnisciutu com'è u «principi Piers», spiega pragmatismu cumu l'azzioni o manipulazione cù l'ughjettu è uttene risultati in u cursu di l'attività pratica. L'idee di pragmatismu cuntinuavanu à sviluppà in i travagli di altri filòsufi cunnisciuti:
- W. James (1862-1910) filosufu-psicologu - hà creatu a duttrina di l'empiricismu radical. In i studii turnò per fatti, atti di cumportamentu è ezioni pratichi, rifiutanu astratti, idee senza cunfirmazione.
- John Dewey (1859-1952) - a so funzione era di pragmatismu per u benefiziu di e persone per migliurà a qualità di a vita. L'Instrumentista hè una nova direzzione creata da Dewey, in quale l'idee è i teori prupone serve à i persone per l'utili chì cambienu a vita di a gente per u megliu.
- R. Rorty (1931 - 2007) - u filosofu neo-pragmatista hà cridutu chì qualchese cunniscenza, ancu spirimintali, hè situatu limitatu è storicu cunnisciutu.
Pragmatism in Psychology
U prammatisimu in a psiculugia hè l'attività pratica di una persona chì guana à un certu risultatu propiu. Ci hè un esterotipu chì i pragmatisti, a maiò parte di l'omi. A tendenza di l'oghje mostra chì e donne cù u listessu successu scopu sò e scelte. L'appruvimentu pragmaticu in a psicoluggìa dividita manifestazioni di u caratteru umanu in successu (utile) è inutilisimu (inghjenendu à u modu di successu). Capricciosa è pragmatismu hè a guaranzia di una bona vita, i pragmatisti cunvince chì i psicologici anu vistu sta pusizione vitali micca bè in u culore di l'arcuni:
- pragmatismu ùn hè micca un mudellu orgànicu;
- i pragmatisti spessu violate u modu di vita tradiziunale è moralu: per elli u risultatu hè più impurtante, è micca interaczione umana;
- in parechji paesi, u pragmatismu hà prova hè un strada morta. Unitu persone per ottene risultati - hè cunsideratu più priorità.
Pragmatismu in religione
U cuncettu di pragmatismu hà e so radici in a religione. Una persona chì appartene una o una altra confession interagisce cù u principiu divinu per l'esperienza di l'autoreffrettu: fastione, preghiera, privazione di u sonnu, pratica di u silenziu - sò i strumenti pratichi sviluppati nantu à i seculi chì aiutanu à entra un state especiale d'unione cù Diu. U prammatismu hè a più espressa in u principiu protestante di libertà di a cuscenza - u dirittu à a libertà persunali di scelta è di credevule.
Cumu sviluppà pragmatismu?
Hè bisognu à valurizà qualità, quale nantu à una scuperta stima da parechje persone sò cuntiati? Tuttu hè micca cusì crìticu, è u pragmatismu in usu moderatu hè una bona strategia per ottene risultati sostenibbli. U sviluppu di pragmatismu hè custruitu nantu à u seguimentu è l'usu di una quantità di metudi in a so vita:
- accuminciannu cu picculi cumpagnii è scopi, purtannu à a lògica;
- gestione di u tempu effittiva: mantene un diurnu, chì spellanu tutte l'attività di ghjornu per l'ora;
- a pianificazione di mette in curretta è di longu perchè (timeli, utilii per a implementazione, una lista di cuntatti di e persone chì pò esse utile);
- a fragmentazione di e grande affare in i passeti urdunate;
- l'autodisciplina: find distractions and eliminate them, adhering to the planned plan;
- travaglià cù emozioni: sviluppà in ellu tranquillità è di sangue friddu;
- u metudu di "ingannimentu di a cuscenza" hè chì una persona si dice per ellu "Pensu à travaglià un pocu è vede una movie, cammina", etc. Questu aiuta à stimulà a mente subconsciousu per travaglià, allura necessariamente dà a repertazione prometta.