Cimiteru isulanu nantu à a muntagna di l'Olivi

Fate qualcunu Ghjudeu chì duveru esse enterriti, è ellu rispose: "Sicurazione, nantu à a muntagna di l'Olivi ". Situatu à a cità santa di e trè religioni, in u turcu più sacru, chì hà una storia di mila è fucalizata da i legends antichi. Ma sò assai rispettati à restà nantu à u Cimiteru d'Olivi, ma assulutamente tuttu ciò chì hè sughjettu. Dopu avè visita quì avete sentutu l'energia straordinaria chì regnanu quì, vi venerà assai tombi antichi è fossa di persone maiò.

Funzioni di u cimiteru giudeu

I Ghjudei in u funerale observe certi tradizione chì si distenu di u cristianu è musulmana.

In Judaismu, attitudina stretta à a regula di "non-violation of graves". I ribelli di u mortu sò permessi solu in casu specialu: se u cimiteru hè amisuatu da qualchì disastru (lavatu d'acqua o un altru tipu di profanità) o u corpu hè exhumatu per u scopu di trasladallu à una grave famiglia o à a Terra Santa.

In u cimiteru di u Ghjudeu ùn vinaranu micca monumenti, senza cruciveri, senza fiori. Quì hè abituale di utilizà cum'è una sipultu per installà i chjassivi rectanguli massivi cù inscrici stampati in lingua ebraica. In a so back de la chjesa ci hè una piccula diprissioni per a vela funeraria, prutetta da u ventu è di a chiavi.

È nantu à u cimiteru giudeu, quasi nantu à ogni tombu piacenu pedi di formi è toli distinti. In Ghjudaismu, a petra simbolizza eternità. Inoltre, i piedi sò cunnisciuti per esse un cunduttore ecunumante di l'energia umana. Dunque, averaghju piedi in u cimiteru, dà un pezzu di voi stessu, affirmannu u rispettu à u mortu. Se ci sò altre versioni di l'apparizione di sta tradizione. Dicenu chì i tempi ancu impregnenu i fiori in le tumbini giudaichi, ma in u caldu caldu prestu anderanu prestu, questu hè per quessa eranu rimpiazzati cù i petri. Un pocu Ortodoxu crede chì i làculi sò uguali in u so putere à i fragments di u templeu isidettu.

U cimiteru più anticu u più caru in Israele

U cimiteru judeu nantu à u Monti d'Olivi hè différenu di tuttu u restu. È ùn hè micca solu nantu à a so solida età è a vicinanza di a capitale, ma in un locu spéciale. Sicondu e parolle di u prufeta Zaccaria, finu à chì vene a fine di u mondu, u Messia sarà nantu à a muntagna di l'Olivi è cù i primi sonu di a canna d'Ezequielu cumincià à resucità i morti. Tutti i Ghjudei sòiu di esse unu di quelli chì u primu truvarà una vita dopu a morte. Hè per quessa hè un grandore unore per esse enterrittu nantu à a muntagna di l'Olivi. U cimiteru hè sempri apertu per u funerale, ma u prezzu di u spaziu destinatu per a fossa hè summarissima. Ma parechji pò pagà stu luxu. Dopu, solu i capi altimpiali è i Ghjudei pendenti sò enterrati quì (politichi, scrittori, public figures).

In total ci sò più di 150 000 tombini in u cimiteru isulanu nantu à a muntagna di l'Olivi. Sicondu i stòrici, i primi enterrari à u pedi di a muntagna sò di circa 2500 anni, questu hè un cimiteru in a Staghjoni di u Primu Messatu (950-586 aC). In u periodu di u Tòrnu Tennulinu, i tombi di Zachary bin Joyadai è Absalom apparevenu, è u cimiteru stessu s'hè allargatu à u nordu è cupria i picculi di a muntagna.

U più visitatu da i turisti nantu à u cimiteru judeu nantu à a muntagna di l'Olivi hè a caverna di i prufeti . Sicondu a ligenda, quì quì a minacciia Zachària, Haggai, Mal'ahi è altri caratteri di l'Anticu Testamentu (totale 36 nichieri funeraria). Tuttavia, ùn ci hè cunferma di questu, hè pussibile abbastante chì e antichi tumbuli èbbenu simpliciamente chjamati dopu à i grandi predicadori, è i ghjuridichi sò intarrati.

Ciò à vede à u cimiteru giudeu nantu à u Monti d'Olivi?

Cumu ghjunghje?

À u cimiteru judeu nantu à a muntagna di l'Olivi ponu arrivà à pezu da a cità vechja di Ghjerusalemme . U modu più cercanu hè da Lion Gate (circa 650 metri).

À u pedi di u monte di l'Olivi è in u so culore sò i parchi. Pudete sparisce in caru da ogni parte di a cità.

Sè avete messu per u trasportu publicu, pudete aduprà shuttle buses 51, 205, 206, 236, 257. Tuttu tutti si manighja vicinu (in Ras Al-Amud square / Jericho Road).