L'esperimentu in psiculugia hè una sperienza spettacula chì si prisenta in cundizioni speziale cù u scopu di acquistà novi cunniscenze, intervene l'investigatore in a vita di quellu chì hà accunsentutu à e teste. Questu hè un studiu cumplicatu chì currisponde à un cambià di parechji fatturi, per pudè seguitu i risultati di i cambiamenti. In u sensu largu, u metudu di prucessu in psicoluggìa pò esse l'interrogatoriu supplementu è a prova.
Peculiarità di l'esperimentu in psiculugia
Hè nutate chì l'osservazioni è a pruduzzioni di a psiculugia sò in parechje diferenzi significati da esperimenti in altri campi di a scienza. In questu casu, ci hè sempre a pussibilità chì u risultatu sarà un studiu di l'ughjettu incorreu, chì era l'ultimu capitu.
Per esempiu, quandu un chimicu studia di e prupietà di a sustanzita, sà ciò chì tocca. Ma a psyche umana ùn si pò prestu à l'osservazioni constructivamenti, è a so attività hè ghjustificatu da i so manifestazioni. Ie. Hè impussibile di predizione a reazione di a psique. Per esempiu, l'esperitatore voli sapè cumu chì u sellu di una sulla particulari afecta a psique, è u sughjettu reacdee micca à questu, ma à una attitudine personali versu u sperimentale. Hè per quessa chì u stessu cuncettu di prucessu in psicologija hè assai cumplessu è multifocalizatu.
Tipi d'esperimentu in psiculugia
Solu cusì, stu mètudu di a ricerca in psicoluggìa, cum'è un spirimèntu, hè divisu in laboratori, esperimenti naturali è formative. A questu, hè pussibule subdivide in un studiu di volu (primariu) è l'esperimentu propiu. Pò esse o esplicite o oculistica. Cridite à tutti.
I tipi di esperimenti in psiculugia sò distinti da u metudu di esse realizatu:
- laburatoriu di laboratoriu. Questa hè a più pristigiosa, rispittata, è à u listessu spessu di spirimintu. Hè un cuntrollu più precisamente da variàbili - sia dipendenu è indipindenti.
- prupositu naturali (campu). Questu hè u prufessiunale più inusualmente, postu chì hè cunnisciutu in vita corta. Ie. In fattu, quasi nisuna modificazione hà avè fattu u cambiamentu, è u prufesseur prublemi ùn interferiscenu, ma à u stessu tempu, l'osservazione hè passatu.
- Formate (psico-pedagogique) esperimentu. In questu casu, una persona o un gruppu di pirsuni intervene in a furmazione per esse cumposti cunziure o qualità. In questu casu, se u risultatu hè furmatu, ùn ci hè bisognu di capisce per chì i cambiamenti avianu fattu - l'esperimentu hè cunsideratu bè.
Inoltre, ci hè una divisioni in esperimenti esplichi è occhi. Queste afecta u livellu di cunzizzioni di l'esperimentu nantu à a parte di u subjecte.
- Prufessiu esplicitu - u subjecte hè datu infurmazioni exhaustiva di tutti i scopi è di i travaglii chì sta ricerca manicureghja.
- Versione intermediata - u sujetu hè attribuitu solu a so informazioni necessaria, l'altra parte hè oculata o distortu.
- Un pruvucheghju oculatu - u sughjettu hè spessu ignoratu micca solu di u scopu di l'esperimentu, ma ancu per u so fattu propiu.
Cusì a ricerca hè diretta in parechje manere. Alcune di elli sò più adattati per studià u cumportamentu di l'adulti, l'altri sò ideali per avè i caratteristiche di i zitelli. In modu, hè nantu à l'auditu di u zitellu chì l'esperimenti scritte sò più citatini, perchè i zitelli sò spessu inclinati à chjusura è cambiate i so cumpurtamentu si cumunicanu tuttu ciò chì hè direttamente. Cusì, un pruvucheghje chjaru ùn hè micca qualcosa di una zona di ingannina - hè una misura necessaria per ottene risultati adatti.