Monumento a Don Quijote


L'attrazioni principali di a piazza di Madrid in Spagna hè u munumentu di Don Quijote è Sancho Panse - l'eroi di u famosu, probabilmente, ogni travagliu di Miguel de Cervantes. In fattu, u munumentu hè cunsacratu micca solu per questu, e chjamanu i caratteristi più famusi: questu hè un complexu sanu, chì cumprendi una fonte, un monumentu à l'scrittore è assai sculture è bas-reliefs.

Lu Monumentu a Don Quijote ùn hè micca solu in Madrid - i Spagnoli veneranu stu caratteru è i monumenti in stà stallati in Alcalá de Henares, vicinu à a casa in quale Cervantes hà visu, è in Mota del Cuervo (Cuenca) è in Puerto Lápice (Ciudad Real), ma u Don Quijote di Madrid hè u più famoso.

Storia di u munumentu

A creazione di u munumentu di Cervantes in Madrid stende per un periculu longu u tempu: u cuncorsu hè annunziatu in u 1915, un annu prima di u 300 anniversariu di a so morte. U primu locu hè stata datu à u prugettu, presentata da l'architettu Rafael Zapatera è u scultore Lorenzo Cullo-Valera. In ogni casu, ùn ci era micca soldi per eroificà u munumentu, è in u 1920, a cullezzione di fonti accuminciaru per tutti i paesi chì a lingua spagnola hè nativa. U cantu dumandatu hè colapisciutu solu in u 1925, à u stessu tempu, travagliu accumincià nantu à l'erecció di u munumentu. Anu attatu à l'architettu Pedro Muguruso, chì hà fattu cambiate à u prugettu (per esempiu, hà livatu a figura chì passava nantu à u munumentu di a diu Victoria è simplificà l'appruvisioni di balustrade). A apertura di u munumentu (ùn hè micca finita) hè stata auta in u 13 ottobre di u 1929.

In i cinquanta u culleghju u mondu di Lorenzo Cullo-Valera, Federico, aghjunghjia sculte à a cumulazione.

Aspettu di u munumentu

A cumulazione di u munumentu, cum'è annunziatu quì, hè abbastanza cumplessa: in addition à u Cervantes è i figuri principali (Don Quijote è Sancho Panza, senti nantu à u Rossinant è u sciccuzzu chjamatu Gray), altri caratteri è figuri alorugichi venenu illustrati. Per esempiu, nantu à a partita di a stella hè una statua di Queen Isabella di u Portugallu nantu à u tronu, à i pedi di quale hè una funtana. L'ultima hè una décorazione cù i braccia di i paesi, per a quale a lingua statale hè spagnola.

A stela hè impannuta cù un globu, chì simbulizeghja u fattu chì a lingua spagnola s'hè difunnutu traversu i cinque cuntinenti è e rapprisentanti di naziunalità diverse lighjendi di libru - probabbilmente u pocu pruduttu di Cervantes, chì in numeru di rimetti hè tutta solu à a Bibbia.

Inoltre, l'estela hè impaurita cù altre imagine, cumprese stati di "Misticismo" è "Valor Militale" è bas-reliefs, chì pò vede un gypsy di ballu è Ricone cù Cortadillo. E vicinu à l'statues di Don Quijote è Sancho, pudete vede 2 stati femini - drittu è direzzione. Questu hè Dulcinea è ... Dulcinea: in una versione - una ragagna campana, quella, chì Dulcinea chì esiste in rialità, in u sicondu - probabbilmente, chì Dulcinea, chì esiste in l'imaginazione di u Signore Cavaliere di a stile Triste. Sti dùie sculture, cum'è Riconee è Cortadillo, eranu agghiunciuti à a cumuzioni solu in i 50-60 di u seculu passatu.

Altru locu di a quadra

In più di u munumentu, in a piazza di Spagna, pudete amparà a torre di Madrid, l'edificazione "Spagna", a Casa Gaillardo è a custruzzione di a cumpagnia asturiana, chì circundanu a quadru, è dinò un passaghju in u parcu è cumprà un souvenirs per a memoria in l'arcade di cumprà ghjustu da u monicu.

Cumu à a piazza?

Cammisa per u centru di a cità, pudete truvà ghjunghje à a Piazza di Spagna. E se vi prupusamente quì, allura hè megliu fà piglià u metro è esulta à a piazza di Spagna.