L'Isula di Madagascar hè una parte di u cuntinente amicu di Lemuria?

L'amazingu scuperta di i scientisti nantu à l'isula di Madagascar pruvò chì i pirsisti di l'omu eranu i semidichi-Atlanti.

I lumini di a scenza per parechji anni si prova di truvà evidenza di l'esistenza di u cuntinutu pirdutu - Atlanti, sveltu i so restani in l'Articu, dopu à a costa di l'isuli grechi. E se se crede chì Atlantis hà livatu santu, un altru cuntinuu anticu, chjamatu Lemuria, anu una prova da a so prisenza in a Terra. U so nome hè l'isula di Madagascar.

A evidenza chì Madagascar fughjia da un grande cuntinente potenti si pò truvà in l'isula stessa. A so flora è a fauna compone d'animali è piante unifichi chì sò ricunnisciuti cum'è endemichi, i.e. uncharacteristic for this part of the planet. Hè alluntanatu u putere di ogni biógliu o genetista per spiegà a so apiecia nantu à l'isula, chì pare avellu stranu à u livellu presentu di a cunniscenza. U numaru di endemichi hè cusì grande chì a so biosfera ùn pò micca esse cunsideratu un accident. Quandu parechje dumande risposte per l'etnicità di i so abitanti: quandu anu da trattà a razza Negru, sò simili in stili etnicu à i persone d'Indonésia.

Eccu dui scopi induve i scientisti per sviluppà una teoria di a terra Indo-Madagascar, chì si stende da l'Africa à Java è l'India. I primi intrattenutu chiaru annantu à quistione era in u 1838 da u zoologista britannicu Philip Latley Sclater. L'argumintazzioni chì Madagascar hè un situ di un cuntinenti chì hà sappi in l'oblit, hà utilizatu parechje fatti. U primu hè a so magnitude: Madagascar hè unu di i quattru più isula più grande di u mondu.

Siconda - Madagascar hè circundatu di l'isuli volcani, mentri à ellu stessu hà una uriginale volcanica. L'analisi di i capi deeplanti di u so sò pruvucatu ca spirava da un grande pezzu di terra è si spiecò diversi seculi, finu à chì "stati" in l'Oceanu Indianu. L'isula si trova in una zona tectonica activu, perchè s'ellu era situatu in u so postu mudernu à u principiu di a nostra era, in seguitu annantu à a so superficia ùn anu necessariu anu "cicati" da e eruzzioni di i vulcani lucali.

Siccomu i primi animali insegnanti, ncuntratu di Philip Skljterom, eranu animali, u modalità di notte di vita. Sò chjamati lemuri, cusì u cuntinente, di quale Madagascar era una parte, hè chjamatu Lemuria. E parolle di Sclater sò stati sustinuti da u giugnu-rivoluzionariu più grande Jean-Jacques Elise Reclus, chì chjamò a prova evidenti di e so dichjarazioni u fattu chì:

"... Madagascar ùn hè micca pussibule di u 66 di a so spezia, solu cà prufessiunale, è hè prova chì questu isula hè stata a cuntenuta.

U geologu francesu Gustave Emil Oga anu più tardu: crede chì a penisula i Hindustan è i Seychelles sò "fratelli" di Madagascar, perchè anu un usu cumuni. Cridiona chì dopu à a morte di Lemuria, una furore dipresi formate - a Trinità Sunda. Antichi testi stòrici di Sri Lanka accunsenu cù ellu - cuntene discorsi:

"In i tempi antichi, a citadella di Ravan (u maestru di Sri Lanka) rapprisente 25 palazzi è 400 mila abitanti, inghjulati da l'uceanu.

In u mitu di u mongash, hè scrittu:

"Madagascar era una grande terra, ma in u tempu quasi tutti scappavanu sutta l'acqua".

I Persuniani Tamil hà avutu un mitu di a casa ancestrale, chì si fughjenu da u dilùviu è dopu si stalla in i terri circundante. "Li chiamavanu a terra vastu" Kumari Nala - stese in l'Oceanu Indianu, chì identificanu cù Lemuria. In l'epic Indian "Mahabharata" si dice chì in u 5u millenniu aC. Rama hà scappatu nantu à una alta muntosa è hà vistu da l'inundazione chì hà coperto u paese di i Tàmilmenti. In modu, l'indiani sò sicuri chì l'abitanti di Lemuria eranu persone bisogni assai sviluppati, perch'elli anu avutu i veìculi, cuntrullati da u putere di u pensamentu è l'armi, superiore à l'energia nucleari.

L'occultista Elena Blavatsky, chì a so supportu scientifichi ùn cuddenu micca, scrivia:

"Lemuria era questu un paese ghjigantescu. Coperriva tutta a regione da u pede di l'Himalayas à u sudu cù ciò chì hè cunnisciutu à nimu cum'è u Sud India, Ceilan è Sumatra; Dopu, cuminciannu u so modu, quandu si move à u sud, Madagascar à u dirittu è Tasmania à u manca, sindia, senza alcuni diversi gradi à u circhiu Antarticu; è da l'Australia, chì in questu tempu era una area interna in u cuntinente, si andò finu à u Pacificu all'esterno Rapa Nui. Svezia è Norvillia eranu una parte integra di l'Antiga Lemuria, è ancu Atlantis da l'Europa, cum'è a Siberia è a Siberia Occidentale è a Kamchatka appartinevanu da l'Asia ".

Chjamava l'abitanti di u continente sparanu Lemurian-Atlante. Pruvoi di e so parolle sò à volta 92 isuli, artificiusamenti creati da l'abbitanti di Lemuria in l'Oceanu Pacificu.

Un annu dopu, in a publicazione auturità attraversata Nature Communications, a storia hè statu apertu da u peleulogista sudafricano Luis Eshval è i so coautori, furzendu l'umanità à reconsiderà i so vede nantu à a so storia. Ci dici chì Madagascar hà sipatu da Lemuria, almenu 86 millioni anni fà. L'errore ùn pò esse: l'età di i platti tectonichi di l'isula è a presenza di u minerale circundante di u zirconu cuntrullà senza a misinterpretazione di i dati scientifichi.

In u prublemu vicinu, Louis hà di piglia di scinniri à u fondu di l'Uceanu Indianu per pruvucari chì l'anomali naturali di l'isula sò assuciati cù i fragments di Lemuria chì si trovanu sottu. L'umanità serà capaz di cuncilià cù i so scuperte?