A mitulugia scandinava - i diessi più impurtanti è significati

A mitulugia di i diverse pòpuli hè diffirenti, ma ci sò parechji motivi. E credenze di i persone di quellu tempu si sò basati nantu à u politeismu è ogni figura significante di u panteeru anticu scandinava avia i so cumpetenzi specifichi chì eranu realizati per u benefiziu o dannu di u populu cumunu.

I di Scandinavi

A mitulugia di i Scandinavi cuncenevià una cunnessione cù i Vichinghi, guirreri è cunungs chì creanu e dii è storia. Inoltre, e cundizioni climatichi di quellu tempu permette à i persone per dedicà à crescita è a cattle breeding. A storia di i diu scandinavi divide in dui gruppi principali: patroni di guerra è di terra. Sò in parechji rispetti simili à e persone ordinariu, perchè anu pussutu qualità pusitiva è negativa.

Ddiu un in a mitulugia scandinava

U diu principaru è supreme di u panteistu scandinavi era Odin, chì era chjamatu u babbu di i dii, un guirreru, un saviu è un capu. Hè struitu u patronu di a guerra è a vittoria. I ricordi muderni credi chì u diu Scandinavu Odin hà rignatu l'aristocrazia.

  1. À i simboli privati ​​di questa divinità aghjunghje Valknut ("ghjuvellu di i cadenti"), chì personificò i guerrieri chì cascàvanu in battalji.
  2. Odin hà parechji attributi characteristici, per esempiu, gungnir - una latta chì ùn hè micca mai falata. Hè furmatu da l'albes scuri. U diu supremu in a mitulugia scandinava anu ancu un altru attribuu famusu - u cavallu di sette ghjente, chì si move più rapidamente di u ventu.

Dio Loki in a mitulugia scandinava

Un diu divinità scandinava chì hè un caratteristicu luminoso è patale - Loki. Era unicu in quantu era cun l'Ases in Asgard, ma vinia da un altru tipu. U diu di Scandinaviu Loki hè stata di seduttore è astuzia, è era accettatu da l'altri per a so intelligenza è incridibilità.

  1. Era sempre in cerca è era interessatu in i sicreti di l'universu.
  2. Loki hè vengeful, envidiu è oghje.
  3. In i pridicabuli stanu chì Loki farà batta nantu à a parti di Hel contra l'Ases è ellu muriu in a lotta contru Heimdal.
  4. Ci hè un suggerimentu chì Loki vene di u vechju mudellu d'Islandese, chì significa "illuminazione o finitu". In una altra versione, a divinità scandinava hè vicinu à u cultu di un oustu è un lupu.
  5. L'imagine di Loki pò esse truvata in "Edda più giovanu", induve hè rapprisintatu da un omu curtu è guapo cun pilami longu è una barba.
  6. Hè u culprittu principalu di a morte di Baldur, perchè Ghjesù u so fratellu nantu à una ramu, chì hà liberatu u feritu u diu di a primavera.

Ddiu Tor in a mitulugia scandinava

Unu di i divinità più populari, chì era u patronu di u tronu è a timpità, hè Thor . Era u figliolu di Odin è Erde. Hà sustituitu segondu postu in impurtanza dopu à Odin. Hè représentatu cù una big beard rouge. Thor hà pussessu putenti putere è hà amatu per misurà cù tutti. Molti sughjurnate da u grande appetite di stu diu.

  1. Orlandi scandinavi Thor hà un capuz magicu - un ghjornu è guanti di ferru, senza ellu era impossible di mantene a manicu di un pistola russa. Hà avutu ancu un corpu chì duppià a so forza. Cù stu equipaggiu, Thor hè statu cunzidiratu inveniente.
  2. Si trasfiriu traversu u celu nantu à un carru di bronzu, chì era purtatu da dui capri. Thor ùn anu à manghja à manghjà, è poi, usandou u martellu per risultà i restumi.
  3. A mitulugia scandinava scrissi chì a Torah spessu a accumpagnate l'astuzia Loki, chì si stende à u so cintura.
  4. U cunsideranu ch'ellu sia u principal difinitore di i nemichi, perchè puderia sculacciate e forze di e nimici contr'à elli. Cù a so energia, ellu pò esse pulisce l'ambienti circundante da u negativu.
  5. Tighjanu a Tora, un assistente di travagliu è campagnari.

Diu Tyr in a mitulugia scandinava

U patronu di ghjustizia è pensamentu raziunale era Tyur o Tiu. Li scandinavi anu chjamatu u diu di a fede verita. Era figliu di Frigg è d'Odin. Türa era sempri cunsideratu u diu di battaglia. I Scandinavi anu intimati u cultu di stu Ddiu cun Odin, cusì, per esempiu, i dui èranu sacrificati purtati sballati.

  1. A mitologia scandinava-germanica representa a Türa com'è un di un armatu di u valore militare chì mantene e regule militari è patronizza i pattu.
  2. Sicondu alcuni, a versione di Tyr iniziatoriu era u diu di u celu, chì i putenzi più tardi passau à Odin è à Torah.
  3. In u mitu describendu u curbimentu di u lupu di Fenrir, u diu Tyr, per verificà chì a catena chì stò fighjà annantu à l'animali, ùn avissi micca dannighjatu, mette a so manu diritta in a so bocca, chì si stalla. Da quì u nomu "un armatu".

U diu Vidar Scandinaviu

U Figliu d'Odin è a Giantess Grid era u diu di a vendetta Vidar. U so scopu hè di vindicà u so babbu, chì hà sviluppatu. Egei di a mitulugia scandinava avianu quarchi oblighi, è Vidar ùn hè micca eslevazione, perch'ellu era cunsideratu un diu di u silenziu è un assistente in situ situ.

  1. Sicondu u leggende nantu à u ghjornu di a morte di i dii, Fenrir malesa enormi devourà Odin, ma doppu chì Vidar a morte. Hè spessu rapprisentata cum'è un corrente d'acqua è un lupu cù u focu.
  2. L'antichi Scandinavi anu creatu chì u diu hè a personificazione di u foresta virghe è e forze di a natura.
  3. Vidar hà vicinu à Landvindi (luntana terra), induve in u densu furesta, era un palazzu chjamatu cù rami è i fiori.
  4. In a mitulugia scandinava, Vidara hè rapprisentatu cum'è un omu gufu chì era vistutu di armatura di ferru. À u so cintura hè una spada cù una gran pala. Pudava in peddi di ferru o di pezzu di borsa, chì duvìanu esse serve com una prutezzione contru u lupu Fenrir, quale hà successu scunfittu. Hè vale à dì chì i miti caghjonanu solu una scarpa.
  5. Hè cresce chì Vidar dopu a morte d'Odin pigliarà u so postu è riguarà u novu mondu.
  6. L'Scandinavi vìdenu Vidar, un simbulu di a rinnovazione di a natura. Cridite chì cun ellu invece di l'anticu qualchissia nova è bella vene.

U diu di Scandinavi

Unu di i figlioli d'Odin è Frigg era Capu, chì era u diu di a bughjura. Era persone, tutale è silenziu, cumu pinsonu, i Scandinavi persunifichebbe a tristezione di u peccatu. In e leggende hè stata dicuta chì Hed hè in Hel, induve aspetta l'offensiva di Ragnarok (u ghjornu chì quandu tutti i deuses mourirà). Sicondu i leggende, hà tornatu à u mondu di a vita è si cunghjuntanu à i ranchi di novi divinità chì dumineghjani u mondu.

Dopu quellu ùn hè micca assai infurmazione, ma i miti di i diu scandinavi describanu a storia di cumu Hed hà tombu u so restitu Baldur, chì era u diu di a primavera. Frigga hà amparatu chì u so figliolu Baldur hà pronto die, perchè hà fattu una prumessa di tuttu ciò chì esiste in a terra chì puderia danaraghju u zitellu, solu da l'escaliata di mistletoe, chì pareva assicurata sicura. Hè stata appruvatu di Loki, chì hà pigliatu un ramu di a pianta è u metti in manu di u Cecu, u catturà un arcu è accidinìu u so fratellu.

Deessa di a mitulugia scandinava

Intaglio cù forti dii ci eranu puru rapprisintanti di u sessu feritu chì ùn ci micca invistisci à qualcosa è avianu un vastu varmentu di funziunalità. U mitu scandinavi diventonu a basa è l'ispirazioni per parechji pensatori, militari è poeti. I carattri divinu di quella data sò ancu utilizati in a cinematograma moderna è a industria di l'intrattenimentu. Parechji pagani facenu turnà à i deities Scandinavi finu à issa, per esempiu, a dea Scandinava Freya aiuta à i persone in diversu sforzi. Hè cume chì a mitulugia scandinava hè diventata una basa simbulica per parechje mudili religiosi.

A dea Freyja a mitulugia scandinava

A patrona di a fertilità, l'amore è a bellezza era a dea Freya, chì era ancu una Valkyriya. In oghji cù Odin, si movenu à i mondi differenti, cullini ànghjuli, perch'elli èranu chjamati chjetti di deity. U nomu "Freyja" hè traduciutu, cum'è l'amata o l'affari di a casa.

  1. Rapprisbati i Scandinavi cù a so bella donna cù longu capelli d'oru è d'occhi blu.
  2. A dea di l'amore in a mitulugia scandinava traspendia in un carru, in quale eranu duppianu gatti.
  3. Hà una apprezzazione vanda - un coltre amber chì hà ricevutu per quattru noite di amuri cù niani è simbulizanu i quattru elementi.
  4. A goddessa scandinava di a bellezza pussede putenzi màgichi, è pratendu nantu à u plumu falcu, puderia vulà.
  5. Freya era maritatu parechji volte, ma tutti i so mariti anu uccisu o affruntate cù altri disgrazii.
  6. Apparceru à a dea persona chì volia cunsacrate una nova causa. Hè permessu di scopra u nostru potenzu energeticu per alcuni u scopu . Questu rigalu hè stata purtata cia, fiori, pasticci, frutti è diversi ornamenti.

A dea Frigga in a mitulugia scandinava

A dea suprema, chì era stata cunduta cù un matrimoniu cù Odin, era Frigga. Da quellu tempu, un status suciale hè stallatu per i femine chì avianu pisu in a so sucità.

  1. A dea Scandinava Frigg avia sapienza assai è puderia cuntà di u passatu, u presente è di u futuru.
  2. Hà da fà cù qualsiasi cosa chì hè più o menu cunnessi cù a famiglia. Frigga aiutau à creà, salvà è pruteghja di parechji disgrazia di a famiglia. Hà contribuitu ancu à u gravidenza. L'hà cunsiderata per esse patrona di u matrimoniu è l'amore maternu.
  3. A mitulugia scandinava ripresenteghja a dea cum'è una donna alta, bella è statale cù un pappu d'una heron penna in u so capu, è questu pianu era cunsideratu simbulu di silenziu. I so vistimenti sò bianchi, è ci era ancu un cintura di oru, da quale li chjavi eranu chjusi.
  4. A dea era spessu rapprisentata cù una rota chì fiava, cù l'aiutu di quale hà fattu prudutti chì anu utilizatu dopu à scaccià i destinazioni umani.

A dea Scandinava Sol

A personalización di u sole in a mitulugia di i Scandinavi hè a dea Sol è Sul. Hè cresce chì ella cunsacra u mondu cù sparghje magichi chì pareanu da a terra di focu. Sicondu pronti, u ghjornu chì u ghjornu di u munnu passa, hè stata fatta da u Wolf Skole.

  1. A Deusa Solia hà a capacità di benedisse di i morti.
  2. Era duie cavalli, utilizatu à u carru chì era stata mossa.
  3. L'Scandinavi anu vistu Salt com'è a fonte di a vita, a luce è a vittoria.
  4. U culore di sta dea era oru, chì ncorpeni u sole, ma era ancu rapprisintata in robes bianchi.

Goddess scandinava Ayr

In a mitulugia di i Scandinavi per aiutà e persone è a guariscenza, Eyre riplicau, chì ùn pò guarisce ogni maladie è ferite. Sicondu tradiziunali tradiziunali, una zitella chì pò scopre a muntagna di Lifia hà sappiutu di trattà di tutte e malatie.

  1. A dea Eyre emerge da u novu putenu d'Audullu è hè cunzidiratu una di diessione più grande.
  2. À principiu era in l'inimizzioni cù l'alce è di i masculi, ma dopu hà patronatu da Thor e Head.
  3. Sacerdoti prima di vultà prima di a dea sanatoriu, ùn deve manghjà micca carni è frutti, è ùn mancanu mai e latte è e bevande alcoolichi.
  4. In rapprisentai antichi, Ayr era virgine.