L'effettu Dunning-Krueger

L'effettu Dunning-Krueger hè una distorsioni cognittiva especial. A so essenza ghjate in u fattu chì e persone cun un liveddu di misura sò spessu incaricate, è à u stessu tempu ùn anu pussutu d'admittà i so sbagli - precisamente per una qualità baja. Ghjudicamini a so capacità immutivamenti alta, mentri quelli chì sò assai qualificati tendenu à dubbienti di e so capacità è di cunzidira àutri cchiui cumpetenti. I tendenu à pinsà chì l'altri prununzanu i so capacità cum'è di elli.

Distortizzioni Cognitivi sicondu Dunning-Kruger

In u 1999, i scientisti di David Dunning è Justin Krueger palesanu una ipotesi di l'esistenza di stu fenominu. A so supposizioni hè stata basatu supra a frasa populari di Darwin chì l'ignuranza arriva una fiducia più frequente chì u sapientu. Una idea simili hè statu spressa prima di Bertrand Russell, chì hà dettu chì in i nostri ghjorni un populu stupidu radiate a fiducia , è quelli chì cumprenni assai sò sempre listinu di dubbî.

Per verificà a correcità di l'ipotesi, i scentifichi passanu a strada batazzata è dicisu di realizà una seria d'esperimenti. Per u studiu, sceltu un gruppu di studienti di psicoluggìa in Cornell University. L'ubbitu era di pruvà ch'è era l'incompetenza in ogni casu, quantu, chì puderia riesce eccessivu in auturità. Questu hè appiicatu à qualsiasi attività, sia studiu, travagliu, ghjucadore à ghjacciu o capendu u testu lettu.

A cunclusione nantu à e persone incompetenti eranu the following:

Hè ancu interessante chì, in cunseguitu di a furmazione, ponu capiscia chì ùn anu preoccupatu incantevuli, ma questu hè veru ancu in quelli chì u so veru livellu ùn hà micca crescenu.

L'autori di u studiu anu aghjustatu un premiu per u so scuperte, è dopu avè altre aspettu di l'effettu Kruger sò stati investigati.

Dunning-Krueger Syndrome: Critica

Allora, l'effetti Danning-Krueger soe cusì: "E persone chì anu un liveddu di livellu averebbe fattu cunghjucati sbagliati è fate decisione falluti, ma ùn sò micca capaci di rializzà i so sbagliati per u so livellu di qualificazione".

Tuttu hè abbastanza simplice è trasparente, ma, cum'è sempre in situ situazioni simili, l'affirmazioni hè stata faccia da critica. Certi scientifichi anu dichjaratu chì ùn sò micca e ùn ponu esse miccanismi spiciali chì ponanu sbagli in l'autoestima . A cosa hè. Questu assulutamente ogni persona in a Terra tende a cunzidiriranu un pocu megliu cà u mediu. Hè difficiuli di dì chì questu hè una autoevalutazione adattae per una persona estrema, ma per u più chjucu questu hè u menu di quale pò esse in u quadru di u dirittu. Trasfurmà da questu vaghjime chì inestimabili incompetent, è i sughjetti sottumessi u so livellu solu perchè stanu avvalutu tutte sse cose à un scopu.

Inoltre, era suggeritu chì tutti sò stati cummincii semprici semprici, è l'intelligente ùn puderanu micca valutà u so putere, è micca assai listessa - per vede pudè.

Dopu à questu, i scientifichi attivamente accuminciaru a verificate di e so ipotesi. Li offri l'studienti a pridicà u so risultatu è li dete una fece difficult. Per avè prontu ch'ellu era necessariu di avè un livellu relative à l'altri è u numeru di risposti correcti. Hà soru, l'ipotesi iniziali era cunfirmatu in i dui casi, ma i cumbenti studienti l'alzate a quantità di punti, è micca u so postu in a lista.

Esistene l'altri esperimenti chì anu ancu pruvatu chì l'ipotesi Dunning-Krueger hè veru è fiera in parechje situazione.