Diu di u Tempu

Long ago, a persona hà cridutu chì u tempu hè regnatu da i dii, è i vveria e sparte sacrificà per elli. Ogni nazioni hà avutu a so propria dei specifichi.

U Diu di u Tempiu

Era guvernante ùn solu u tempu, ma ancu a luna, scrittura è scienza. L'animali sacri per Thoth èranu l'ibis è u babu. Hè per quessa chì sta deità hè statu personificata com'è una persona, ma cù a capu d'ibis. In i so mani, puderia avè papiru è altri scritti. L'Egiziani cose chì à l'aspettu di Thoth, u Nilu era inundatu. U primu mesi in u calendariu si dedica à u diu di u tempu. Hè cunsideratu cum'è patronu di a longevità , l'eredi, a misura è u pesu.

Diu di u tempu cù i slaves

Chernobog era u Regulu di Navi. L'Slavs u cunsidereghja u creadoru di u mondu. U diu di u tempu era rapprisintatu in dui formi. Puderia apparì à l'imaghjini di un omu cuscuztu cù una longa barba. Ci hè stesutau cù u so mustazzu di coletta è un bastone tortu in i so mani. Scrappionu Chernóbil cum'è un omu di età medievosa finita in robes nìuri cù mustachi di cuttana. Stu diu eslavu pò cambià u flussu di u tempu. In u so putere era di firmàrisi, accumparari o turnà. Puderia applicà a so capacità , à tutta a terra sana, è à una persona particulare.

U diu grecu di u tempu

Kronos o Chronos hè u babbu di Zeus. Hà a capacità di cuntrullà u tempu. Sicondu i mitu di e reguli di Cronos in u spaziu è duranti stu tempu a ghjente hà viaghjatu è ùn hà micca bisognu nunda. In parechji fonti, u diu di u tempu in a mitulugia greca hè presumita com'è una serpente, è a capia puderia avè l'apparenza di diverse animali. I pittori recenti custruìanu Kronos in a forma di un omu d'età cù un mircatu d'hourgla o una falce.

Diu di u tempu cù i Rumani

Saturnu era urigginariu cunzidiratu un diu campagnolu, ma dopu chì i Rumani cumincianu à cunziddiranu u regnu di u tempu. Hè riprisentatu un omu slutatu è lacrime chì hè sempre in guardia. U so attribuore principalu hè u compassu, da quale medze u tempu.