U sapuscenza razionale di u mondu - essenza è e formi basi

Centu seculi, scientists è filosofi anu avutu, hè pussibule alcuna verità assoluta, hè l'umanità capace à sapè cumune in u mondu in quale stà? Per pudè avè acquistatu bisognu di u mondu chì ci hè attentatu à noi, ghjè accustatu a usu sensualisimu (cognition sensual) o raziunalismu (cognition razionale). Quelli copii sò rotte da l'omi anzi, in un tentativu di capiscenu quale elli hè più correctu, ma u vermentu finale ùn hè micca passatu. Chì hè u razziunalismu?

Chì ci hè a cunnissioni razionale?

Razziunalismu o cognizzioni raziunale hè un modu di uttene infurmazione, basatu annantu à l'infurmazioni acquistati cù l'aiutu di a ragiuni. Questu hè a so diferenza da u sensacionalismu chì ponu enfasi in i sentimenti. U nomu vene da a razza latina. Avà hè cuncepitu un puntu di vista, secondu chì u mondu hè cunnisciutu, è u razziunalisimu è u sensacionalismu sò necessariamente parte di stu prucessu.

Filusufìa di cunuscenza razionale

U sapientu razionale in a filusufìa hè un modu per fà u prucessu di studià l'ughjettu di ricerca più imparziale, indipindententi di l'attitudini individuelle di l'investigatore, l'aderenti di u raziunalismu sò Descartes, Spinoza, Kant, Hegel è altre filosofi. Hè statu chì a percepzione sensu pò dà solu l'informazione iniziale chì ùn vole micca sempre riflette a realità reale, per quessa chì solu a mente ùn deve esse usata à nivellu più altu di a cugnizzioni.

Tipi di sapè raportu

Lu livellu ecunalizatu raziu di a cugnizzioni pò esse divisu in dui tipi, studienti diffirenti di l'ughjettu.

  1. Value-humanitarian . Cum'è u nome dale implica, sta subespèvule di raziunalismu hè assuciatu cù l'ogettivi apparentement mutivi irracionale cum'è a cultura è u significatu annantu à quellu di l'umanità. Ma questu hè un puntu di vista superficiale. Per cumprende u significatu in una creazione particulare, per capisce u missaghju di u creatore, o, per attaccamente, per aghjunghje stu significatu è fate chì u missagile hè comprendibile, hè necessariu, cumprendi a cugnizzioni razionale.
  2. Lòggica è conceptual . Stu tipu di cunnuscenza opera cù omini astratti, "ideali" è hè diretta à revelà interrelazioni è caratteristiche cumune. U più efficace hè aplicatu in e corsi tecniche, matematiche, naturali è scienza.

Cunnizzioni Razziunali di i sintomi

U sapientu razionale di u mondu opera cù e seguenti strumenti:

Forme di sapè raportu

Ancu i cresciti antichi distinti e formi basi di sapienti raziunale: cuncettu, sintimentu, inferimentu. Ogni annu hè impurtante è significante, ma da u puntu di vista di a cumplessità di i prucessi mentali, a forma più altu di a cognition racional hè inferenza.

  1. U cuncettu hè u nomu di l'ughjettu di studiu, chì necessariu hà e caratteristiche: u voluminu - a tutalità di oggetti sottu u nome, è u cuntenutu - tutti i segni chì qualificanu. U cuncettu deve esse precisu, senza ambiguu è micca caratteristiche evaluazioni.
  2. A proposition . Cunta cun u cuncetti cun l'altri, riprisentanu un pensamentu completo chì pò esse veru (u soli hè una stella), falu (u Diu diventa a volta di a Terra) o novu (un viaghju in caru). Ogni proposition deve dettiru trè elementi: u sujetu di u tribunale - ciò chì si dice pò esse indicatu da a lettera S; predicatu - ciò chì dettu di u subjecte hè denota di P; Un gruppu, in russo hè spessu sottumessu o sustituitu da un corpu.
  3. A inferenza hè u livellu più elevatu è più cumplicatu di raziunalismu, chì rapprisenta i cunghjenzi chjave da a cunnessione di parechji judgioti. A cosa più difficiulmente hè chì a cunclusione si deve esse fatta cù tutti i pussibuli possibbi è relazione di sentenzi accertati è avè bisogni pruvucatu. E ghjudicamenti nantu à a basa di quale a cunclusione hè fatta sò chjamati parceli.

Mètodi di cunuscenzi raziunale

Trè forme di a cognition racional accunsenu cù metudi speciali di studià l'oggetti chì sò inveni solu in u razziunalismu.

  1. L'idealizazione - dà un ogettu chì hè dispunibule in u mondu reale qualchì ideale per un tali ughjettu, e caratteristiche.
  2. A formalizazione hè una manera di creà astratti astratti cù l'aiutu di u pensamentu loogicu. Hè stata utilizata per creà furmulamenti chì scrive certu fenomenu reale.
  3. U metu axiomaticu hè basatu annantu à a cunstituzione di e inferenzi da e forse chì ùn anu micca bisognu di prova.
  4. U mètudu ipoteticu-deductive hè una affirmazioni derivati ​​da tistimoni prupcioni.
  5. Prufessiunale . L'essenza di a cugnizzioni razionale in u metudu di un esperimentu mudernu hè chì l'esperimenti nantu à un ughjettu ideale sò rializati in mente.
  6. I mette lògichi è stòrici sò stati interconnettati è rapprisentanu l'studiu di l'oggettu di u puntu di vista di a so storia, i.e. Ciò chì era in un certu puntu in u tempu, è a lòggica, questu hè, i liggi di u so sviluppu.