Quandu i prudutti d'exotichi creanu: 10 foto unichi

Induvularmente, in noi, sò quelli chì sanu chì i piu ùn sò micca "natu" in u latte, ma crede in i campi, affine in longi biscotti verdi. È per esse cunsiglii nantu à i bursali, in u principiu hè bisognu di gastru assai energia per sguassà di u pianu.

Sapete sapori perfetta, una fonte di calcium ripens? O ananas E quantu anu di anacardi, amanduli è parechje altri prudutti esotico, altri paroli, savurosu, chì ùn criscenu micca in a nostra regione?

1. Seeds di sèsam

Cumu si sviluppa: sesame, cum'è ancu chjamatu, hè cultivatu in l'India, l'Àfrica di u Nord, l'Arabia, u Pakistan, i paesi di l'Asia Centrale è Sud-Est, u Caucasu.

Cumu crescere: cresce nantu à i lochi mannari, caliata à + 17 ° C. Sestu in prima ghjugnu. A raccogliera hè di sittembri, un periodu chì u sallò falla chjaru u giallu è si lampò.

Cum'è ripenseghja: a zicchina ripensa in qualchi casella, chì, quandu si sviluppau sopratuttu, aperta cù un liggeru clicu à u minimu piacè.

2. Peanuti

Cumu si sviluppa: u pezzu vene da a Sudamerica, oghje hè cultivatu in u Sud d'Uccidra, in u Uzbekistan, u Tadjikistan, in e Repubblica Transcaucasiana, in u Territori di Krasnodar.

Cumu crescenu: una pianta annu creci più preziosa à una temperatura di + 27 ° C. Ripens bene a terra. I Seedlings apparentanu à maghju, ghjugnu à aostu è ancu in u mezzu di sittembri. U prucessu di cullizzioni hè cum'è cume digging patate. U vindimu di vendita città di sittembri-uttobre.

Cumu ripensà: i maniins anu riuttu in un pericarputu inghjenu è friable, reminiscenu di una càsula, chì hè eliminata quandu hè umellu.

3. Cranberries

Cumu si sviluppa: in Russia creci u cranberries d'esprei di frutti chjuchi (tundra, tundra foresta, marshes sittintriunali) è cumuni (u Volga miridiunali, Caucasu, Kuban), nord di Parigi, l'America di u Nordu. I fichi d'aranciu cultivate in i Montagne Appalachi.

Cumu crescenu: hè stata pianificata in terra sana sicura in a forma di vignetu movevanu. I mudiculate apparentanu à a fini di lugliu è anu un culore verdoitu, rosso luce. Ogni annu, da una sola pianta à a piantazioni, i cultivatori rotanti cullettinu parechji cintura di baies. U principiu di a cullezzione hè di sittembri, a seconda stampa hè di Novembre è a terza chjarca in u primu mumentu.

Cumu hè untuvatu: i bèuli di rubibiu sò oculpei vicinu à u locu sottu u verdu.

4. Anacardio

Dune si crecerà: a nut nutana, chì hè chjamata dinò, vene da u sole di a Brasile. A data, hè ancu cultivatu in Indonèsia, Occidentali, Sudafrica, India, Iran, Azerbaïdjan.

Cumu crescenu: questu arburu fugliale hè spessu 13 m altu, è in i tròpuli si stendi à 30 m. Hè unpretentiosu in i cura, ma teme di a fretta. E sbuchjulati sò stati posti in terra nutritiva, sgugliata. L'anziano hè cultivatu vuluntariu in un paisanu soleilatu è in parighjinu.

Cum'è ripensà: in l'apparizione, u fruttu maturu s'assumiglia una pumu, per a quale hè di qualchì volta si chjamava anca anca. I travagli attraversalli u fruttu maturu (per un annu - circa 30 000), ricorde di a forma comma, secca in u sole, è ne sasciu da a cunchiglia. A strada, tra u so cunceta superiore è u core cuntene una resina fenòlica tòxica, chì, sottu nantu à a pelle, pò accumenza l'aparicio di ardenti.

5. Pistocchi

Cumu si sviluppa: u locu di nativu di stu picculu arbulu hè a regione muntosa di u Sud-Ovest, À l'Asia cintrali, a punente di u Turkmenistan, l'Afganistan è u nord d'Iran. Ora crescenu in i Stati Uniti, Crimea, u Caucasu.

Cumu crescenu: Propagate stu stazzu cun tagliu. Ci hè chjesa in petu, pienghje micca. Puderete ghjustu scatola finu à -25 ° C, seculu, è in più hè unpretentiu in l'assistenza. Pistachio hè ancu chjamatu green almond. Si cresce finu à 10 m. I frutti appressu à a fini di Luglio-principiu di Settembre.

Cum'è ripensà: quandu a cingolla sottu à a nut è debultaduna, a cugliera accumincia. L'arbre deve esse sacchutu un pozzu abbastante per u pistachi per fallu in terra. Un such almond verde pò dà à 24 kg di cacahuelli sbuchjulati.

6. Pinabula

Dune si crecerà: u Paraguay è u sud di u Brasil. Oghje, a maiò parte di l'ananas sò cultivati ​​in l'Asia sudestu. A Tailanda hè u guvernu mundiali in l'esportamentu di sta pianta herbacezia.

Cumu crescenu: nantu à e piantazioni in u pianice in u cuttimentu ùn si ponu più di 20 cm in altu. Per piglià una bona vindia, i pianti sò trattati cù acetileni, chì pruvucanu una fugliusa ingaghjola di ananas. Stu fruttu pò sopravivenza a sequenza. A strada, ùn cresce micca nantu à una palme d'arbureti, cum'è parechji credi, ma in terra cum'è col. A pianta accumincia un annu è un mezu dopu à pianta. U fetu si metti à furmà pè 3-6 mesi.

Cum'è ripensà: da a prima pinata pruduci una inflorescenza spicata, in u quali rimani fiori. In questu si sò furmati baies, chì, quandu si sàzianu di zucchero, sò chjusti è formanu un fruttu succetu è appetizing.

7. Fagioli di cacao

Où cumunu: u zuccucanu, u sicondu nome di cacao, hè cultivatu in l'America Centrale, Africa. Avà u più grande productore hè Côté d'Ivoire. U sicondu situ hè occupatu da Indonesia. Dopu hè Bali, a parte centrale è orientale chì hè perfetta per a crescita di fagioli di cacao. I fornituri includenu ancu i paesi seguenti: Ghana. Brasile, Nigeria, Ecuador, Malasia, Colombia, Camerun.

Cumu crescere: l' arbre reachi una altura di 15 m. Ci hè a splendida età di 5 anni, è u fruttu appressu dopu à 30-80 anni. U più grande pruduce hè osservatu in l'arburu in più di 12 anni. A culliglia hè stata dumata à l'annu: u primu - à a fine di staghjoni a chiuvuta, u sicondu, a finali - prima di l'iniziu di sta stagione.

Cum'è ripenseghja: un fruttu grande finu à 20 cm long, in furore com'è un pepino è limonu. Prima hè verde. À u tempu, sarà un marrone scuro è cumpritatu assicuratu - giallu grinanti. I granzii sò in u fruttu cù una pelle dura. Sò circondati da una polpa diliziosa è succosa, chì cuntene di 50 fagioli di cacao.

8. U fruttu di Bruxelles

Cumu si sviluppa: era in u Meditirraniu, hè stata derivata da col arbuli. Hè cultivatu in l'Europa occidintali, u Canada, i Stati Uniti è e regioni cintrali di Russia.

Cumu travagliu: pianificatu in loci fertili, saturatu cù materia urganica, à a fini di maghju o di prima ghjugnu. A racoltazione hè a fini di sittembri.

Cum'è ripensi: quessi strisciuli cilugruli rilassivi formanu copepodi. Una tale tale pruduce da 20-40 o più di quichianu 8 a 15 g.

9. Vanilla

Où crede: u più grande pruduttori hè Madagascar. Dopu da andà in Cina è Indonesia.

Cumu cresce: a vanilla riferisce à i lianas di a famiglia Orchid. Per a so crescita, ella hè attaccata à un arbore di guardianu speciali, chì crea per i so ombra è un effettu di l'umitu. A vanilla piace alta humidità è calidez. Questu liana cresce 10-12 anni. Per creà futuri fegli di vaniglia, sò polinizati da a manu. Una vainilla senza propiu hè offruta è sottumessi à un processu prolongatu.

Cum'è ripens: in a mità di ghjugnu nantu à e vistiti di vigna cresci a 22 cm in longu. Dopu si sò culligati, sò scalded cun acqua di furiu, coperto cù mantumini è surtutu per un ghjornu. Allora sò secchi in u sole per quasi 5 ore. Duranti stu tempu i baccelli "perde u pesu" in 7 tiempi. Allora sò ordenati da tene, aghjunghje in fasciati è mandatu à u magazinu. Ora cumincià à capiscenu per questi cadaveri di vainilla sò cusì custanti.

10. Amanduli

Où cumunu: in a Crimea, l'Asia, u Caucasu, u Himalayas, Tien Shan, l'USA, u Tadjikistan, Israele.

Quandu hè cultivatu: l' amandula crecieghja solu in pedi impastosi è piccanti. Amori d'Aghja è prefiere i rusticos ricchi in calcium. Sestu in u tardu di u oghje è di prima primavera. L'arbustulu in l'altezza di i fiori in 4-6 m in marzu-aprili, è i frutte sparse in ghjugnu-juliu. Fructive principia cù 4-5 anni è dura hasta 50 anni. Crontu, l'almendru hè à 130 anni.

Cum'è ripensà: u fruttu hè un postu struitu, strisciante. In principiu di sittembri, a cunghjilla di l'amanduli. Doppu 3 settimani, u pericarpinu hè secutu è sdegnu da u bosc edible. A vendita si cugliera cun pate 4 m di longu è cù l'aiutu di e grande rete chì stanu nantu à l'arburu, è in seguita, i travagliani accumincianu a scattoghji nantu à ellu a vendita. L'amanduli cullucate accumincianu a sorte.