Forme di pensà à a psiculugia

Semu tutti l'Homo sapiens, è, per consensu, avemu tutte una mentalità, ùn importa micca quandu improbabili questa puderia pare avè cunfrontu cù qualchì altru omi. Invece, pensendu à a psiculugia cuntene assai formi chì dà u nostru processu mentale un culore individuale. Ogni noi prupone sti o quelli tipi di pensà, à u stessu tempu, avemu tutte l'oportunità di sviluppà e variità chì ùn sò micca urigginari in noi. Perchè oghje emu cunsideratu i formi basi di pensà è e so caratteristiche.

Penseru raziunale

U pensamentu razuniale hè u tipu prufittuamente di l'attività mentale. Se parlebbe in una manera simplice, significa penser à e cose in giorni, in quantu d'impurtanza, nò tuttu in una volta. U pensamentu razuniale vi permette di gastru minimu sforzi, risorse, emozioni per ottene u risultu più benificu.

I formi principali di pensamentu raziunale sò:

Pensamentu lògicu

U pensamentu logicu hè a manera più raramente utilizata di prucessi di penseru. Più assai spessu a nostra mente hè occupatu cù un ragiunatu piacevule o riflittendu à situazione cù l'aiutu di i pinsamenti pinsamenti. Un cumpensu integrale di u pensamentu logicu hè a lògica è un cunniscenza chjina di cuncetti è reguli. Stu tipu di penseru hè più preziatu in scienze exacte, induve a velocità ùn hè impurtante, ma a fiducia.

I forma di basa di u pensamentu logicu sò dinò:

A strada, Sherlock Holmes hà solu usatu un pensamentu logicu.

Pensamentu astrattu

U cuncettu di u pensamentu astrattu pò esse scupertu cù a parola "l'estrazzioni". Hè urdinamentu di l'aspettu senza funziunalità di u sughjettu è vultendu à i so aspettu essenziali è naturali di u sughjettu. Curradellu astrattu generalizeghja i prupitati di l'ogetti.

Forme di u pensamentu astrattu sò dinò: