Mitulugia giuliana - Gods and Demons

À u stessu tempu, a mitulugia giugiana hè interessante è incomprensa à parechji, chì includenu assai sapienti sacri, cumminzioni, tradizziunali di Shinto è Buddhismu. In u panteistu sò una quantità numerosa di diventzii chì portanu e so funzioni. Un gran numaru di sapiti è dimònii, in quale a gente crede.

Pantheon of the Japanese gods

À u core di i mitu di stu paese asiaticu hè u Shintoismu - u "pathu di i dii", chì hè statu in l'antichità è ùn hè micca simplificatu di stabilisce a data precisa. Mitulugia di u Giappone hè unicu è unicu. A gente venerò diverse essenzi spirituali di a natura, piazze è ancu l'objetu inanimate. I deuses puderanu esse u gattivu è amatu. Hè nutate chì i so nomi sò spessu complexi, è à tempu à tempu troppu longu.

Sun Goddess Japanese

Per u corpu celu, a dea Amaterasu Omikami contesta, è in a traduzzione u so nome si chjamava "a grande dea chì illuminava u celu". Sicondu e credenze, a sun dea in Japan hè l'ancestraldi di a grande famiglia imperiale.

  1. Hè struitu chì Amaterasu hà detta à i Giappunesi i règule è i sicritte di a tecnulugia di u risu di risu è l'acquistu di a sita per l'usu di un loom.
  2. Sicondu a legenda, pareva da e catene di l'acqua, quandu unu di i grandi dii era lavatu in l'acqui.
  3. A mitulugia ginirali dice chì hà avutu u fratellu di Susanou, cun quale s'hè maritatu, ma vulia passà à u munnu di i morti à a so mamma, cusì hà principiatu à distrughjini u mondu di a ghjente perchè altri dii li morta. Amaterasu era stancu di stu cumpurtamentu di u so maritu è ​​hà scappatu in una caverna, interrompu tutti i cuntatti cù u mondu. L'astuzia di i Duiri hà sappiutu di sceglienà da u refuggiu è torna à u celu.

Deessa di a Misericordia Japanese

Una di e déesse principale di u panteonu di u Giappone hè Guanyin, ancu dinò a "Madonna Budista". I Cristiani cunzidenu di a so mamma amata è mediatiziu divinziu, chì ùn era micca aligianu à l'affari di u ghjornu di i pratichi ordinarji. L'altri deessi giapponese ùn anu micca una grande impurtanza in l'antichità.

  1. Honor Guanyin, cum'è un savior compassionato è a dea di a misericòrdia. I so altari sò stati posti micca solu in i tempii, ma ancu in i tempii è i tempii di strada.
  2. Sicondu e leggende fatti, a dea volia intrinu à u regnu di u celu, ma si firmò in u so lluminu, à sente u chiancciu di e persone chì stanu in a terra.
  3. A dea di a misericòrdia di a giappunisa hè cunzidiratu a patrona di e donne, i marinara, i traduttori è artiggiani. Perchè a so aiuta è u sessu fair, chì vulianu incinta.
  4. A menudo Guanyin hè rapprisintatu cù assai occhi è mani, chì personificà u so desiu di aiutà l'altri populi.

U diu di a morte Japanese

Per l'altre mondu, Emma rispose, chì ùn hè micca solu un diu di u putere, ma ancu un ghjùdice di i morti, chì cuntrolle l'infernu (in a mitulugia giudaica, u jigoku).

  1. Sempri a guidazione di u diu di a morte hè un armatu di spiritu, chì cumporta assai travagliu, per esempiu, si purtate l'ànime di u mortu dopu a morte.
  2. Hè a rapprisentanu cum'è un big man with a face roja, occhi cun una sapori è una barba. U Diu di morte in Giappone hè vistutu cù l'indumentu tradiziunale ghjovanu, è nantu à a so testa hè a corona cù u "jeru" di u ghjangadu.
  3. In u Giappone mudernu, Emma hè l'eroi di stori di horrri chì dicenu à i zitelli.

Giappone di a guerra

U famosu guiricu di u patronu di l'Hachiman ùn hè micca un carattu novellu, cum'è era copiatu da u guvernu veru guvernu Oji, chì hà rignatu u paese. Per i so boni fieri, di fidelizà à i pòpulu Japanese è l'amori di battalji, hè decisu di cunsece qualchì panteciu divinetu.

  1. Ci hè parechje scelte chì i deuses giapponese anu vistu, cusì Hatiman hè stata riunitata cum'è un ferrucialu anzianu o, perversi, un zitellu chì furnia tot tipus d'aiutu à e persone.
  2. U cunsiderenu u protettore di u samurau, dunque hè chjamatu u diu di l'arcu è a freccia. A so òpera hè di prutege a pirsuni di varie pesti è guerri.
  3. Sicondu una di e leggende, Hatiman riprisenta a fusion di i trè divinità. Ci hè chì dice chì era u patronu di a famiglia imperiale, u prototipu hè cunsideratu cum'è u capu di Odzi.

U diu di u tronu in Japanese

U patronu di u lampu è u tronu in a mitulugia hè Raydzin. In a maiò parte di legenda, hè rapprisintatu cù u diu di u ventu. I so furtificatu circundatu di tamburini, in quale palesa, creendu u tronu. In certi fonti hè rapprisentatu cum'è un zitellu o una serpente. U Giavanese raghjonu Raydzin hè ancu à u capu di a chjagua. Hè cunsideratu cum'è l'equivalenti in u japone di un dimoni d'oeste o divil.

Giappone Fire God

Per u focu in u pantheon, u rispunsevuli hè Kagutsuti. Sicondu i leggende, quandu ellu era natu, a so mamma hà brusgiatu a so flame è ella morse. U patri, in la desesperazione, si chjudeva a so testa, è diventava i restosi in ottu pareti uggetti, di quali dopu volcani apparevanu. Altri dii di u Giappone apparevanu da u so sangue.

  1. In a mitulugia giappunisa, Kagucuti era un onore especialu è i persone anu veneratu cum'è patronu di u focu è ferraldi.
  2. E persone anu teme di l'ingerimentu di u diu di u focu, perch'elli priconu per ellu è purtonu parechji rigali, crede chì ellu salvà in casa da i incelli.
  3. In u Giappone, molti persone sempre osservanu a tradizione di celebrà a festa Hee-Matsuri di prima annu. In questu ghjornu, hè necessariu di purtalla una torch lit à a casa, allatta da u focu sacru in u tèmpiu.

Giappone di u ventu

Unu di i dii Shinto anticu chì abbitaruva a terra davanti à l'avventu di l'umanità hè cunzidiratu Fujin. Per quellu chì interessa micca quale di u diu in Giappone era rispunsevule per u ventu, è cumu paria, vale a pena sapè chì era spessu vistutu comu un omu musculatu chì sempre hà purtatu un saccu enormi chinu di venti nantu à i so spalle è camminanu in terra cume l 'appena.

  1. In a mitulugia di u Giappone ci hè una legenda chì a prima volta Fujin allora e venti à l'alba di u mondu di dispelisce a nebbia è u sole pò pudendu fiorà a terra è dà vita.
  2. In prima iniziatamente in a mitulugia giugunistica, Fujin è u so amicu u diu di u tronu relate à e forze di u male chì si opponi u Bouddh. In u risultatu di a battaglia, èranu capunati è, pienu prigione, hà cuminciatu à serve u bonu.
  3. U diu di u ventu hè solu quattru misi in manu, chì simbulizanu l'urdinamentu di a luce. À i so pedi hà solu duie dete, significendu u celu è a terra.

Urìggini japonesi

Per una prupositu di l'acqua era rispunsevule Susanoo, chì hà digià statu cita prima. Apparseva da e catene di l'acqua, è ghjera rivolutu per u fratellu Amaterasu. Ùn vulia micca riguardu à i mari è decide di andà à u munnu di i morti à a so mamma, ma di lascià un traccia, Ghjesù hà urgugnatu chì a so sughjura trappe à i figlioli mundiale. Dopu questu, u diu di u mare in Ghappu hà adupratu parechje cose terribbili in a terra, per esempiu, cresceti i canali in i campi, purificati i sacri cume è cusì. Per i so atti, fu espulsu da altre dii di u celu altu.

Giappone di a fortuna

A lista di sette diesus di a felicità inclusa Ebisu, chì hè rispunsevule per a furtuna. Hè cunsideratu ancu u patronu di a pesca è u travagliu, è ancu u guardià di a salute di i zitelli.

  1. A mitulugia di l'Antichi Giappuni cuntene assai miti è in una di elli si dici chì Ebisu hè natu senza ossa, postu chì a so mamma ùn hà micca osservatu u rituali di e casali. À u nascita chjamatu Hirako. Quand'ellu era micca trè anni d'anni, era purtatu in mari è dopu un pezzu tirau Hokkaido in terra, induva allora l'ossigenu è diventate in un diu.
  2. Perchè a so bare, i ghjurnatii hà chiamatu "un diu rirennu". U so onore hè una festa di ogni annu.
  3. In a maiò parte di i fonti, hè prisentatu in un capeddu altu, cù una vignetta di pesca è un pesu grande in i so mani.

Luna di luna giappunisa

U capu di a notte è u satellitu di a terra hè Tsukiyemi, chì in a mitulugia hè tutta a presenza da una divinità fede. Hè cresce chì ellu hà u putere di cuntrole di mare.

  1. Miti di u Giappuni Antico spieganate u prucessu di l'apparizione di sta divinità diferentamente. Ci hè una versione chì era cumparatu cù Amaterasu è Susanuu durante u bacinu di Izanagi. Sicondu l'altra informazioni, pareva un mirroru fattu di copperu biancu, chì in a manu diritta un dies majestuvule.
  2. I leggende dicenu chì u diu di a luna è a dea di u sole si vivenu nunda, ma un ghjornu a mo soru avete suldatu u so fratellu è li disse à firmà. Per via di questu, i dui culeculi diviani ùn si ponu ncuntratu, perchè a luna brillanti à a notte. U suli à a sera.
  3. Ci sò parechji temples dediati à Tsukiyami.

I deuses di a felicità in Japan

In a mitulugia di stu Paese asiaticu, ci sò parechji siezi dii di a felicità chì sò rispunsabili di esferichi diffirenti per i persone. Spessu ci sò prisentati in forma di picculi figuri chì flutanu à u fiume. L'antichi diessi di a felicità ghjovani sò una cunnessione cù e credenze di a Cina è l'India:

  1. Ebisu hè u solu Diu chì hè di u ghjattu Japanese. Dopu avè infurmatatu.
  2. Hotey hè un diu di a bona natura è cumpassione. Parechji volte à ellu à rializà u so desideriu cherished. Ughjettina cum'è un vechju cù una sughjura grandi.
  3. Daikoku hè una divinità di a ricchezza chì aiuta à i persone riunitevi i so brami. Hè cunsideratu ancu u difensore di i campagnari stragali. Rifirenni cù un marteddu è un saccu di risu.
  4. Fukurokuju hè u diu di a saviezza è a longevità. Frà l'altri deities, ellu ferma cù a so testa allungata più.
  5. Badzeiten hè a dea di a fortuna, chì patrona l'arti, saviezza è studiu. A mitulugia giudaica hè a so bella ragazza, è in i so mani tenenu un strumentu naziunale naziunale - biwa.
  6. Dzyurozin hè u diu di a longevità è hè cunsideratu un ermitau chì hè sempre in cerca di l'elisir d'immortalità. U rinfriscenu com'è un vechju cun un staff è un animali.
  7. Bisyamontan hè u diu di a prosperità è a prusperità di materiale. U cunsiderenu u patronu di guerrieri, avviani è medichi. U rimbursà in armatura è cù una spea.

Mitologi giuliani - Dimoni

Hà digià annunziatu chì a mitulugia di stu paese hè unicu è multifocalizatu. Ci hè ancu esse scuru in questu, è parechje dimònii giapponese avianu un rolu impurtante in a vita di i poviri antichi, ma in u mondu mudernu quelchi rappresentanti di e forze scuru sò teme di i zitelli è di l'adulti. Fù i più famusi è interessanti sò:

  1. Demonii Sò parechje persone, ma solu sò enormi, cù colti, corne è pelle bianca. I so analogi in Europa sò diavuli. Sò forti è forti scidduti da i parti di u corpu di l'inimitu chì cresce. In a battaglia, utilizonu un club di ferru cù spike. Hannu a capacità di diventà a ghjente. Hè cresce chì una persona chì ùn ùn cuntene a so còllera pò esse diventata.
  2. U fio demonio in a mitulugia giudaica hè chjamata Kitsune. Hè sempre rappresentata cù una, cinque o novi fille. Questu animale hè capacitu per piglià a forma di una persona, hà una gran savore è l'abilità magica. In certi racontu, Kitsune hà l'abilità di setturi in u populu, creanu u focu è intrinu in i sòni di a ghjente.
  3. Incluye u bestiario di a mitulugia giappunisa, a chimera di toru di Gyuki, chì vive in cascate è stagni. Ella attacca à e persone è li so ombra, chì porta à a morte di una persona. Forsi queste dimoni hè a faccia di una bella donna.