Esclerosis multipla - Causes

L'esclerosis multilingue hè una malatie cù a neurologia è si trovi in ​​una forma crunna di flussu. I medichi riferenu à e malati autoimmune, quì, in quale l'immunità umana principia per diversi razze per pruduce anticorchizazione è limfochite contru tessuti sani è cèl·loli corpu.

esclerosis multilingue, l' agressione di u sistema immune hè diretta à i fibri nervi. Ssu nome, nantu à a so castagna, chjamatu mulinela. Questa membrana prutesta i pruteggiammi di e cìblanti, chì permettenu à travaglià in modu efficace. A distruzzioni di questu cascu porta à u scontru di i ligami di u core è à i danni à i cèl·lula nervosa.

A malatia ùn hè micca cunrelata à a memoria badia, chì pò esse da a persona promedia. U diagnosticu di esclerosi multiplicità ùn hè spessu micca in tutti l'anziani, ma à i ghjovani è di i mediani (finu à 40 anni) è ancu in i zitelli. E a parola "absent-minded" ùn parlà micca di a cuncertazione di l'attinzioni, ma di l'absent-mindedness, chì hè a prevalenza di focu di distruzioni di a fossa di miela à tuttu u sistema nervuali centrale da u curu à a spina.

Causes di l'Esclerosis Multipla

Comu a maiò parte di e malati autoimmune, l'esclerosis multiplica hè sempre un misteru per i scientisti. A causa precisa di a malatia ùn hè micca statu determinata. È a versione cunvinzione dice chì a malatia si trova quannu una cumminazione di certi fatturi di risichi, chì pò esse stati internu è internu:

  1. Fattur geneticu . L'eredità fa un rolu indirettu in l'iniziu di a malatia, ma hè ancu stabilitu chì i parenti di i malati, in particulare frati, sureddi è i genitori sò in più risque. U risicu di a malatia in i giovani monoziggii s'arrizzi à u 30%, in casu à unu di elli s'incontra.
  2. U fattore epidemiulogicu aghjusta à a lista di e cause di l'esclerosi multiplica. Residenti di i paesi Scandinavi, Escocia è altri paesi di l'Auropa di u Nordu anu più prubabili di soffrenu cà quessi in l'Asia. Hè stata nutata chì l'incidenza in i Stati Uniti hè più altu entre i pirsuni di a razza bianca chì in altri. È dinò chì u cambiamentu in a regione di residenza affettanu u risicu di sviluppà a malatia sola à l'adolescenza.
  3. Ecologia . Hè stabilitu chì a prevalenza aumenta in a dependenza diretta di a distanza di u regione da l'equatori. A tali aggravazioni di esclerosi multiplica hè assuciata cù diversi fatturi ambientali, per esempiu, a quantità di u sole (è, cunnessu, l'ammontu di vitamina D cunsumata), chì hè menu in i paesi sittentrionale chì u risicu di sviluppà a malatia hè più altu.
  4. Infirmazioni . I scientisti sò attivamenti sviluppatu una versione di a rapportu trà u sviluppu di l'esclerosi è di i virus. A attenzione particulare hè pagatu à l'agenti causativu di a mononuculose, di u simpaticu, à a gripe è à l'herpes.
  5. Stress . Ùn ci hè micca evidenza diretta di sta teoria, ma a teoria chì ci sò raghjani siculogichi per a prisenza d'esclerosi multiplica. Una quantità di malatie incù psiculomàticsi ricunniscenu ufficialamenti è, postu chì ùn hè micca una causa ufficiale di a malatia, i scientifichi chì travagliani in questu campu attivanu sviluppatu sta teoria.
  6. Paul . E femicili si sò malati parechje volte più spessu di l'omi, è hè ligata à u fondu hormone. Hè cresce chì a testosterone di l'hormone femminile suprime a risposta immune, ancu a femminile è l'estrogenu, chì quandu u deficient causa a malatie. Hè pruvata da u fattu chì in u maternelle cù u pregu, quandu u livellu di l'hormone s'incerzone parechje volte, ogni forma di esclerosi multiplica diventanu menu frequenti è menu spessu a manifestazione primaria di a malatia si trova. Ma immediatamenti dopu à partitu, quandu ci hè un regulu hormone regulare, l'exacerbazioni di a malatia si sò assai spessu.