Comu a pianta un ginebru in a caduta?

Molti disinfettori è pussibuli di cumuni di l'estate, cum'è i juniperi - i piante eterna cun un aroma agradable è aghjunghjenu di diversi culori. In u populu sò chjamati ancu cyprès. E crescenu megliu in locu assulanatu, à l'ombra di a dicapitulazioni è a bella forma hè persa.

Cumu si poni una ghjunta

Sè decide di decorate u vostru situ cù uppia, hè megliu cumprà pettini novi in ​​cuntenituri, u voluminu chì hè 3-5 litri. I specimens più grande sò più difficiuli di pianta, è ùn anu micca ravintà bè.

Juniper hè scavatu da u pianu cun cù un terra earthen e vendite in sacchetti sacchetti o polipropilini. Quandu si aghjunghjenu iperippumi ghjenuvesi hè impurtante micca di distruverà stu corpu, cum'è l'eoreli di sti pianti sò assai gustosi è ponu fà fà fà ferà senza terra.

Spessu, i ghjuridichi chì, per qualchì propriu, hà bisognu di trasplantà u ghjinuvigelu nantu à u situ, sò dumandatu quistioni, sese possi trasplantari l'ochju, è cumu secondu cusì.

I junzioni di Juniper

Stu tipu di pianta anch'ellu una funzione interessanti: custruiscenu a sistema radicali duie volte à l'annu, prima in a primavera, è in a fine di l'estiu. Per via di u clima, ùn hè micca cunsigliatu per plantà i ghjuvillini in l'estiu, ma spiculi di cuntainteri ponu esse prupositu in l'estiu, senza parechji ghjorni. Cumu pratica vi mostra, i juniperi sò devi ideali in primu mananale o tardu in u vaghjimu, è questu seranu correctu.

I cipressi sittintriunali valdi per vivi in ​​spiagge, perchè ci deve esse pianificatu menu spessu. Intra i lonzii di i bassa pianta ùn devenu micca menu di a mette metru, è i ghjuvelli cù una splendida righjunata chì si stendini sò stati dui metri d'aparti.

U sbarcu di ghjunghje duverebbe esse 2-3 volte più grande chì a pianta terra. U fondu duverebbe sguassà da i fragments di maiale è di a sabbia in una cullana di 14-20 cm è a sàppianu cun una mistura di arena, foglie di foresta, torba è a terra fertili superiore.

Quandu u pianta, i radichi aperti di u ghjattuvule deve esse posta orizontali. A pianta cun una bagnu terra hè suvita solu da u cuntinuientu è stallata in un fossu di pezzu eppo, è poi coperto cù a terra. In questu casu, a prufundità di u piantaghju deve esse uguali cum'è in u cuntinuu (u colpu di uperaghju siparanu sopra superficie di u mondu).

Dopu à u pianta, u ghjuvèvule hè spedutu in i ghjurnati fattu in u circhiu, è u circhiu cercanu truncale hè necessatuamente coperto cù lavareddi di fugliale o humus. Se a pianta hè chjuca, hè allora u pegatu.

A corona di i zipri hè a più spessu formata da ellu stessu, ma a pianta ancu tollerà u capelli cuttei è ponu diventà un specimenu digià in u ghjianu topiary .