Chì cambiassi l'ovu sottuponemu in u ciculu di a menstruazione?
Comu si cunnosce, i cungressi sessuale in e donne sò furmatu in u stadiu di u sviluppu intrauterine. Mensili, cù l'iniziu di pubertà, l'ovu falla u follicle per a fecundazione. Rarely per un cicu in a cavità abdominal pò andà à 2-3 ova.
In quantu à a struttura esterna, l'ovu femminili s'assumiglia una formazione anatomica di forma angulata. Fora hè chjubitu cun un densu cunchju chì prutege u cuntenutu interni è u core da influenzi negativi esterni.
Quandu, in u corpu di una donna, ci hè un prucessu di l'ovulazione, l'ovu crisciti qualcume è parechji "inchati". Questi si suavanu a so cunchiglia. Questa hè necessariu per incrementà a permeabilità di a membrana per i celluli umani in a trasfurmazioni.
Se u tempu di a attuale sessuale concetta cun l'ovulation, a probabilità di cuncepimentu hè grande . Dopu questu, l'aparenza di a cellula sessuale femina cambia a pena. L'ovu fecundatu pari casi quì stessu cum'è prima, ma a muntagna hè torna compactada. À u stessu tempu, in a cellula stessu, hè pussibule nantà 2 nuclei (1 da u sperma) usando un microscopiu electronicu chì fugerà è cumincià à dividisce.
Chì ghjè à l'ovu dopu l'ovulazione?
Sì a fecundazione ùn hè micca occultatu, perchè littaralmente un ghjornu dopu a liberazione u ovu dies. Tutte e so organelli, cù i membrani, partendu, mischjate cun sangue menstruali è particuli di l'endometriu uterinu. Per quessa, se parlebbiammu cumu l'ovu viaghja com'è u mensuale, deve esse nutatu chì da quì, cum'è tali, ùn esiste più. Ancu, à u stessu tempu in i ovari, una nova cellula germinale ripensata in u follicle, aumentendu pocu à pocu in grandezza.